Cuprins
- CUPRINS: 1
- INTRODUCERE 2
- TEHNOLOGIILE INFORMATIONALE – OPORTUNITATI PE PIATA INTERNATIONALA 7
- 1.1. SOCIETATEA INFORMATIONALA SI NOUA ECONOMIE 7
- 1.2. CARACTERISTICI GENERALE ALE TEHNOLOGIILOR INFORMATIONALE 9
- 1.3. APARITIA INTERNETULUI SI A TEHNOLOGIILOR INFORMATIONALE SPECIFICE COMERTULUI ELECTRONIC: 11
- 1.4. TIPURI DE MECANISME SI MODELE ALE COMERTULUI ELECTRONIC: 13
- 1.5. AVANTAJELE SI RISCURILE PE CARE LE IMPLICA FOLOSIREA E-AFACERILOR 18
- 1.6. INTEGRARE SI GLOBALIZARE PRIN FOLOSIREA TI 24
- E-COMMERCE - REGULI SI UZANTE 26
- 2.1. REGLEMENTAREA COMERTULUI ELECTRONIC 26
- 2.2. INITIATIVE ALE UNIUNII EUROPENE PRIVIND DEZVOLTAREA SOCIETATII INFORMATIONALE SI TRECEREA LA NOUA ECONOMIE BAZATA PE CUNOASTERE 27
- 2.3. PERSPECTIVE ALE EVOLUTIEI IT ÎN ROMÂNIA 29
- 2.4. INFRACTIUNI INFORMATICE ÎN TRANZACTIILE DE COMERT EXTERIOR 36
- 2.5. PROBLEME JURIDICE DE ACTUALITATE ÎN DESFASURAREA COMERTULUI ELECTRONIC INTERNATIONAL 39
- IT - EXPERIENTE NATIONALE SI INTERNATIONALE 44
- 3.1. E-COMMERCE: NOI TENDINTE 44
- 3.2. MODELE DE E-COMMERCE 47
- 3.3. EXPERIENTE E-COMMERCE 55
- 3.4. PARTICULARITATI ECONOMICE ÎN DEZVOLTAREA COMERTULUI ELECTRONIC 59
- 3.5. ROLUL INTERNETULUI ÎN ECONOMIE 72
- 3.6. IMPACTUL FOLOSIRII TEHNOLOGIILOR INFORMATIONALE 75
- ROMÂNIA SI “ NOUA ECONOMIE ” 81
- 4.1. ELEMENTE RELEVANTE PENTRU STADIUL „NOII ECONOMII” ÎN ROMÂNIA 82
- 4.2. FORME ALE COMERTULUI ELECTRONIC ÎN ROMÂNIA 87
- 4.3. COMERTUL B2C ÎN ROMÂNIA 88
- 4.4. IMPORTANTA TEHNOLOGIEI INFORMATIEI ÎN ECONOMIA ROMÂNEASCA 98
- CONCLUZII: 101
- BIBLIOGRAFIE : 103
Extras din proiect
INTRODUCERE
Asistam la un proces de globalizare a afacerilor, care, în mod invariabil, influenteaza toate tipurile de firme, indiferent de arealul activitatii si categoria de piata adresata. Pentru a supravietui în competitie si a se dezvolta, organizatiile de afaceri trebuie sa-si identifice si creeze avantaje competitive. Un vector important al globalizarii afacerilor, dar si al transformarii resurselor, capabilitatilor firmelor în avantaje competitive îl constituie utilizarea tehnologilor informationale pentru reengineering si tranzactii comerciale (business to business, E-commerce si E-retailing).
Informatizarea societatii a atras dupa sine un numar impresionant de transformari de ordin politic, social si economic. Fenomen dinamizator în cadrul societatilor industrializate, Internetul a devenit un factor major al dezvoltarii la scara globala a regulilor si mecanismelor economiei de piata.
Printre cauzele schimbarii în noua economie, un rol fundamental revine progreselor tehnologice revolutionare, incluzând puterea computerelor personale, viteza înalta a telecomunicatiilor si Internetul. Totusi, noua economie este mai mult decât tehnologia înalta si Internetul. Multe firme, desi nu produc tehnologie de vârf, îsi desfasoara activitatea în legatura cu cele care fac aceasta, utilizând, pe scara mai larga sau mai restrânsa, produsele lor.
Infrastructura globala a informatiei serveste ca fundament pentru noi modele de interactiuni personale si tranzactii impersonale ce se reunesc formând comertul electronic.
Comertul electronic reprezinta o componenta esentiala a societatii industrializate, reprezentând liantul între consumatori, societati si guverne. Comertul electronic are la baza o lume în care inovatia este mai importanta decât productia de masa; o lume în care investitorul cumpara noi concepte sau noi mijloace de a le crea, mai degraba decât noi masini.
Dezvoltarea fara precedent din ultimele decenii a tehnologiilor informationale determinate de necesitatea stocarii si a transmiterii rapide a informatiilor cu cele mai mici costuri a revolutionat comertul global, comertul direct sau cu amanuntul, redefinind principiile clasice ale marketingului. Astazi, termenul de comert electronic a devenit sinonim cu cresterea profitului.
Dezvoltarea acestor noi mijloace de comunicatie si de tehnologia informatiei reprezinta un factor important de crestere a competitivitatii agentilor economici, deschizând noi perspective pentru o mai buna organizare a muncii si crearea de noi locuri de munca. Totodata se deschid noi perspective pentru modernizarea serviciilor publice, a asistentei medicale, a managementului mediului si noi cai de comunicare între institutiile administratiei publice si cetateni.
Noile tehnologii digitale fac ca accesul, stocarea si transmiterea informatiei sa fie din ce în ce mai facile si mai accesibile ca tarife. Dispunând de informatia digitala, aceasta poate fi transformata în noi valori economice si sociale, creând imense oportunitati pentru dezvoltarea de noi produse si servicii. Informatia devine resursa-cheie si factor de productie pentru economia digitala.
Toate tarile dezvoltate si-au elaborat si implementat politici guvernamentale sustinute privind cercetarea, dezvoltarea si adoptarea noilor tehnologii, consolidarea infrastructurilor informationale nationale, formarea si atragerea de specialisti in domeniul TIC (inclusiv din alte tari), educarea populatiei adulte, cooperarea cu sectorul privat si încurajarea investitiilor în aceasta noua ramura economica, promovarea de proiecte guvernamentale menite sa demonstreze utilitatea serviciilor specifice societatii informationale. Fenomenul "digital divide" face obiectul multor dezbateri si programe la scara internationala ( ONU, UNESCO, OECD, Banca Mondiala etc.) fiind recunoscut faptul ca pentru tarile în curs de dezvoltare provocarea este majora. Diferentele dintre tarile cu venituri ridicate si cele cu venituri scazute se pot amplifica, iar spectrul “digital divide” poate deveni tot mai larg. Nu este vorba numai de conectivitatea propriu-zisa la infrastructura informationala, ci si de implicatiile conectivitatii (sau lipsei sale) asupra cresterii economice si a dezvoltarii durabile.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tehnologiile Informationale in Tranzactiile de Comert Exterior.doc