Adaptarea ofertei turistice la exigențele turismului montan - studiu de caz - Complex Clăbucet-Sosire Predeal

Introducere

Între fenomenele economice şi sociale caracteristice epocii contemporane, se numǎrǎ şi dezvoltarea rapidă a turismului.

Realizările deosebite ale tehnicii, în general, şi modernizarea mijloacelor de comunicaţie, în special, au influenţat în mod pozitiv schimbările internaţionale de valori materiale şi spirituale, au facilitat turismului un ritm ridicat de expansiune.

Preocupările pentru promovarea turismului, stau în atenţia majoritǎţii ţǎrilor şi se materializeazǎ în acţiuni menite sǎ conducǎ la dezvoltarea bazei tehnico- materiale, la dezvoltarea şi diversificarea serviciilor, la acordarea de facilitǎţi celor care doresc sǎ facǎ turism.

Deplasǎrile masive sezoniere ale populaţiei spre anumite zone de interes turistic şi creşterea numǎrului de vizitatori influenţeazǎ în mod favorabil, dezvoltarea economiei unei zone sau ţǎri.

Studiul şi cercetarea în turism poate fi apreciată prin examinarea pe rând a naturii turismului în mai multe ipostaze ca experienţă umană, comportament social, ca fenomen geografic, ca afacere şi sursă de venit, precum şi ca industrie.

Adresându-se unor segmente sociale largi şi răspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaşează printr-un înalt dinamism, atât la nivel zonal, cât şi la nivel funcţional.

De asemenea prin caracterul său de masă şi conţinutul complex, turismul antrenează un vast potenţial material şi uman, cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei unei zone.

Motivul pentru care am dorit să analizez potenţialul turistic al staţiunii Predeal este legat de faptul că, în ultima vreme am observat o implicare tot mai puternică a autorităţilor centrale şi locale pentru transformarea acesteia într-o staţiune de nivel european.

Astfel, lucrarea de faţă îşi propune să prezinte principalele posibilităţi ale abordării activităţii turistice în staţiunea Predeal, ele întemeindu-se pe oferta de care dispune oraşul din punct de vedere al: bazei tehnico-materiale dezvoltate, al petrecerii timpului liber pe tot parcursul anului, al condiţiilor specifice de climă, factorilor terapeutici şi nu în ultimul rând din punct de vedere al cadrului natural.

Prestaţiile turistice, din staţiunea Predeal includ o mare diversitate de activitǎţi, care rǎspund tendinţei generale de creştere mai accentuatǎ a cheltuielilor populaţiei pentru turism în condiţiile sporirii puterii de cumpǎrare. Ca rezultat al acestor activitǎţi productive, resursele valutare şi venitul zonal cresc considerabil.

De asemenea, dintr-un total de peste 100 de unităţi cu funcţiuni de cazare, am ales să descriu complexul Clăbucet Sosire şi activitatea acestuia deoarece aici am efectuat stagiile de practică de-a lungul celor 4 ani de facultate. Totodată, acest complex beneficiază de cel mai mare renume, fiind foarte cunoscut datorită aşezării chiar la baza pârtiei de schi, distanţa până la teleschi fiind de doar 500 m.

În urma analizei efectuate, am propus creşterea calitativă şi cantitativă a serviciilor oferite turiştilor, intensificarea preocupărilor pentru diversificarea acestora şi, paralel, preocuparea pentru pregǎtirea unor cadre de specialitate necesare diferitelor sectoare de activitate turisticǎ.

În finalul lucrării, după inventarierea valorilor şi posibilităţilor care pot sta la baza turismului, consider că ansamblul de mǎsuri luate pentru valorificarea cu eficienţǎ a potenţialului turistic va contribui decisiv la afirmarea staţiunii Predeal din punct de vedere turistic atât pe plan naţional cât şi internaţional.

CAPITOLUL 1

CONŢINUTUL ŞI PARTICULARITĂŢILE SERVICIILOR TURISTICE

Turismul reprezintă astăzi, prin conţinutul şi rolul său, un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanţă a vieţii economice şi sociale pentru un număr tot mai mare de ţări ale lumii.

Diversitatea şi valoarea potenţialului turistic, precum şi dezvoltarea continuă a structurilor specifice au impus şi România ca o destinaţie turistică importantă în rândul ţărilor europene, fapt confirmat de fluxurile turistice ce se dirijează spre ţară.

1.1.Turismul – activitate specifică de servicii

Deşi apariţia turismului se pierde în negura timpurilor şi, în consecinţă, din cauza lipsei unor informaţii istorice nu se poate stabili o dată cât de cât certă a detaşării sale ca activitate distinctă, se pare totuşi că unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai îndepărtate timpuri. Poate nu ar fi exagerat dacă s-ar afirma că, deşi nu a constituit un scop în sine, satisfacţiile turistice ale unor călătorii au o vârstă aproximativ egală cu cea a primelor aşezări omeneşti stabile. Afirmatia se bazează pe ideea că omul, chiar din cele mai îndepărtate timpuri ale evoluţiei sale, nu a reuşit să producă toate cele trebuincioase subzistenţei şi, în ciuda mijloacelor precare de comunicaţie, a căutat să cultive şi să întreţină relaţii cu semenii săi din alte colectivităţi, prin intermediul schimburilor comerciale, ceea ce a favorizat, inerent, şi o lărgire treptată a contactelor, permiţând o mai bună cunoaştere reciprocă a colectivităţilor respective1.

Industrializarea, descoperirea forţei aburilor, realizarea locomotivei şi construirea primelor căi ferate, iar mai târziu apariţia automobilului au determinat un progres rapid al mijloacelor de deplasare şi, alături de dezvoltarea căilor de comunicaţie, au favorizat şi extins activităţile turistice.

Instituţionalizarea turismului pe plan naţional şi organizarea lui în continuare şi pe plan internaţional au determinat un avânt continuu al acestuia şi au făcut ca, prin ritmurile de dezvoltare atinse, turismul să devină, alături de revoluţia tehnico-ştiinţifică, unul dintre cele

1 SNAK O.: Economia turismului, Editura Expert, Bucureşti 2001, pag. 17

mai spectaculoase fenomene ale secolului XX, cu consecinţe sociale, economice şi umane deosebit de importante.

Se poate afirma că, din această epocă, turismul începe să se detaşeze ca o activitate economico-socială distinctă.

Trebuie însă menţionat că, în majoritatea ţărilor, transformarea turismului într-o activitate economico-organizatorică, pe scară naţională, s-a produs numai în cea de-a doua jumătate a secolului nostru, ceea ce a favorizat apariţia şi instituirea în sectorul terţiar, cel al prestărilor de servicii, a unor noi ramuri ale economiilor naţionale, domenii cunoscute generic sub denumirea de industria turistică.

Importanţa tot mai mare pe care a dobândit-o turismul în perioada contemporană a sporit preocupările pentru definirea cât mai exactă şi completă a acestui fenomen. Tratarea ştiinţifică a activităţii turistice este condiţionată şi de necesitatea cunoaşterii conţinutului economic şi social al acesteia, mutaţiile înregistrate continuu în evoluţia turismului impunând readaptarea permanentă a conceptelor cu care se operează.

Turismul – caracterizat pe scurt2– apare ca un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi, ca atare, influenţat de evoluţia ei. Adresându-se unor segmente sociale largi şi raspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaşează printr-un înalt dinamism, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. De asemenea, prin caracterul său de masă şi prin conţinutul complex, turismul antrenează un vast potenţial material şi uman, cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii, asupra relaţiilor interumane naţionale şi internaţionale. Eforturile pe care le angajează şi efectele pe care le introduce în economie argumentează interesul ţărilor, guvernelor şi agenţilor economici faţă de fenomenul factorilor de influenţă şi pârghiilor de acţiune, a particularităţiilor acţiunii legităţilor economice în sfera sa de activitate.