Agroturism - pensiune agroturistică în Valea Jiului

CAPITOLUL 1

SCURTĂ ISTORIE A VĂII JIULUI

Principalul oras al Văii Jiului este Municipiul Petrosani. Făcând un scurt istoric al acestor meleaguri, aflăm că aici au existat civilizatii din cele mai vechi timpuri. Astfel, una dintre versiuni ne arată că incă din paleolitic, un grup de oameni preistorici ce locuiau în Pestera Bolii (la 6 km de Petrosani - deschisă pentru turisti) unde s-au găsit urme de civilizatie (vase si mărgele de lut), au emigrat in Valea Jiului datorită unui alt trib care i-a atacat, aici in Vale găsind mediu propice si linistit în dezvoltarea lor. Prin descoperirile arheologice făcute in această zonă, reiese că in decursul timpului au avut loc frământări ce au dus la popularea si prosperarea Văii Jiului. Au fost descoperite de la unelte de piatră, arme, monezi de aur, bronz până la situri istorice din epoca bronzului, iar mai apoi din timpul Regelui dac Dromihete 400 i.e.n., până in perioada dominatiei romane ca mai apoi în epoca de înflorire să decadă odata cu retragerea legiunilor romane ale lui Aurelian. În secolele din evul mediu au avut loc frământări importante legate de colonizări, răzmerite, modificări ale granitei ce delimită Ardealul de Muntenia. Toate acestea si-au pus amprenta asupra evolutiei social-economice ale acestei zone având totusi o ascensiune în ciuda faptului câ uneori aceasta a fost mai lentă sau chiar a stagnat.

Istoria aminteste de dominatia boierilor Cindesteni din Tara Hategului astfel că la:

-1493 - se atestă prin primul document cunoscut întocmit la Buda, că Mihail Kendeffi (Cindea) este proprietar al mosiilor din Valea Jiului. Orasul Petrosani de astăzi fiind populat cu locuitori din Petros care au migrat spre Valea Jiului.

-1633 - se atestă zămislirea comunei Petroseni, la începutul veacului al XVII-lea fiind locuită de mai multe familii ce aveau un hotar despărtitor pe pârâul Maleia.

-1750 - ia nastere satul Livezeni, acesta fiind populat cu locuitori din satul Livadia aflat în sudul Tării Hategului.

-1788 - 1792 - cea dintâi mentiune că localitatea făcută de Lt. col. Gotze, prusac la origine, care atunci când s-a întors dintr-o călătorie din Orient, a trecut prin Tările Române amintind si de Petroseni, ca de un sat cu o întindere foarte mare.

-1840 - descoperirea cărbunelui în Valea Jiului iar ulterior deschiderea primelor si celor mai vechi mine din Valea Jiului la Petrila si Dâlja.

-1866 – Petrosani este declarat centrul acestui tinut.

-1860 - 1870 - se remarcă o adevărată revolutie socială prin începerea exploatării cărbunelui, aceasta aducând in Valea Jiului oameni de toate confesiunile si nationalitătile din Tirol, Boemia, Slovacia, Bucovina, Galitia.

-1870- se face legatura feroviară Petrosani - Simeria

-1871- prima scoală cu predare în limba germană

- 1930 – Petrosaniul este declarat oras si numără 15.377 de suflete (65% români, 35% străini)

- 1968 – Petrosaniul este declarat Municipiu. Petrosaniul ia nastere de-a lungul timpului contopindu-se cu satele Dâlja si Livezeni.

INFORMATII DESPRE ZONA TURISTICĂ VALEA JIULUI

Din Petrosani, putem admira M-tii Sureanu, ce străjuiesc la hotarul de nord al depresiunii, din inima căruia izvorăste Jiul de Est. Acesti munti se caracterizează prin înăltimi domoale, cu vârfuri ce abia depăsesc 2000m. (Vârful lui Pătru - 2130m, Sureanu – 2059m, Ausel - 2005m). Masivul se întinde pe plaiuri si păsuni bogate si culmi împădurite ce nu depăsesc limita de 1200/1400m. Din acest masiv muntos îsi trag izvoarele râul Cugir în sectorul de nord, Streiul in sectorul de vest si Jiul în sectorul de sud.

În acest masiv se află cabanele: Lunca Florii, Voievodu, Ausel. Acest masiv poartă amprenta dominatiei române prin fortificatiile din Vârful Comărnicel si Vârful lui Pătru unde s-au găsit vestigii din această perioadă.

În partea stângă a soselei avem masivul Parâng supranumit si reduta de piatră a Carpatilor reprezentând cea mai însemnată grupă montană dintre Jiu si Olt, masivul Parâng având o suprafată de 1000 Km2. Creasta principală este dominată de Vârful Mândra 2519 m. Fiindu-ne vizibilă creastă vestică putem observa Vârfurile Badea, Cârja, Stoenita, Gemănarea, Mândra.

Parângul este caracterizat prin creste abrupte si căldări adânci; are peste 40 de lacuri glaciare numindu-se si "perlele Parângului", stând ascunse la pieptul muntelui. În masivul Parâng există o rezervatie naturală care găzduieste lacurile: Gălcescu, Pencu, Vidal, Setea Mare, aceasta numindu-se Rezervatia geologică si botanică Gâlcescu (42ha).

Posibilităti de practicare a turismului pe timp de vară si a sporturilor de sezon iarna, cu posibilităti de cazare la cabanele montane, zona beneficiind de instalatii de transport pe cablu, teleschiuri, pârtii de schi amenajate cu nocturnă.Masivul Parâng îsi are limitele geografice pe axele unor importante cursuri de apă, în nord Jiul de E, în est Lotrul si Oltetul, în vest Jiul. Să nu incheiem descrierea acestui masiv fără a aminti că Eschil, - 500 i.Chr. iar mai apoi Herodot, spun într-o legendă despre muntele Parângos unde Prometeu a fost pedepsit să stea 3000 de ani în tinutul de piatră de către Zeul Jupiter.