Amenajarea turistică a teritoriului

Cap 1. Motivaţia alegerii zonei

• Opţiunea pentru tipul de amenajare ales

Comuna Şugag prezintă o zonă de mare interes turistic , rezultată atât din potenţialul natural cât şi din cel antropic.

În condiţia în care prin valorificarea potenţialului turistic se asigură veniturile necesare acoperirii cheltuielilor de funcţionare şi se realizează un profit cel puţin la limita de rentabilitate a funcţionării, dezvoltarea staţiunii turistice devine reală, dar este necesară dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice şi a infrastructurii de acces.

• Se doreste realizarea unei amenajari de tip montan univocal simpla.

Cap 2. Selecţia zonei

2.1. Aşezare geografică şi căi de acces

Comuna Şugag este aşezată în jumatatea de vest a ţării, pe versantul nordic al Carpaţilor Meridionali, în Munţii Şureanului şi la contactul acestor munţi cu Munţii Cindrel, separaţi de Valea Sebeşului, vale ce străjuieşte comuna în partea de est. În cadrul judeţului Alba ea este situată în partea sudică, fiind străbătută de paralela de 45º46’ latitudine nordică şi meridianul de 23º29’ longitudine estic.

Suprafaţa totală a comunei este de 25311 ha (250 km²), reprezentând 3,8% din suprafaţa totală a judeţului. Teritoriul său are o lungime de circa 50 km şi o lăţime de 3–4 km. Faţă de oraşele apropiate se află la o distanţă de 45 km de municipiul Alba-Iulia şi 29 km de oraşul Sebeş.

Comuna este alcătuită din 7 sate şi anume : Şugag , satul de reşedinţă a comunei, Arţi, Bîrsana, Dobra, Jidoştina, Mărtinie şi Tău-Bistra.

Comuna Şugag este situată în partea sud - estică a judeţului Alba, la 45042/ latitudine nordică şi 23035/ longitudine estică , în partea centrală a Carpaţilor Meridionali, între Munţii Şureanu şi Munţii Cindrel, având o altitudine ce variază între 500 mdM (localitatea Şugag) şi 2130 mdM (Munţii Cindrelului).

Comuna se află la 45 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului şi la 30 km de Sebeş, municipiul cel mai apropiat.

Din punct de vedere geomorfologic, Comuna Şugag este situată în bazinul hidrografic al râului Sebeş, care desparte Munţii Şureanu de Munţii Cindrel, diferenţiindu-se două trepte majore de relief:

♦ Zona de deal, cca 30 % din teritoriul comunei, fiind traversată de căi secundare şi poteci, care sunt utilizate pentru accesul la păşunile din munţi.

La nord de localitatile Pianu de Sus, Sebesel, Sasciori, Deal si Carpinis, situate la contactul dintre Muntii Sureanu si Cindrel si culoarele depresionare al Orastiei la Vest si al Apoldului la Est, se desfasoara o treapta de tranzitie constituita din dealuri piemontane. Acestea sunt cuprinse intre aproximativ 650 si 400 mdM si inainteaza catre Valea Muresului si cea a Secasului Mare sub forma unor promontorii, fragmentate de o serie de vai relativ largi.

♦ Zona de munte, ocupă cea mai mare parte din teritoriul comunei, cca 60 %.

2.2. Potenţialul turistic al zonei

Comuna Şugag prezintă o zonă de mare interes turistic , rezultată atât din potenţialul natural cât şi din cel antropic.

În condiţia în care prin valorificarea potenţialului turistic se asigură veniturile necesare acoperirii cheltuielilor de funcţionare şi se realizează un profit cel puţin la limita de rentabilitate a funcţionării, dezvoltarea staţiunii turistice devine reală, dar este necesară dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice şi a infrastructurii de acces.

Tradiții populare

"Zii bade cu fluiera"- Sărbătoarea păstoritului de pe Valea Sebeşului este o continuare în timp şi spaţiu a nedeilor de odinioară, care marchează începutul primăverii şi urcatul oilor la munte.

Bucuria noului anotimp, atrage an de an , la acest veritabil festival al folclorului, formaţii artistice din comună cât şi din judeţele învecinate. În comună există echipa de fluieraşi şi grup folcloric, care participă la evenimentele culturale organizate, în judeţ şi în ţară

Sărbatoarea are în centrul ei tradiţionalul ritual al pregătirilor pentru apropiatul plecat al oilor "amunte", eveniment deosebit prin care se marchează convenţia încheiată între crescătorii de oi, în vederea păstoririi în "bună înţelegere" în cadrul unor negocieri bazate pe încredere reciprocă şi cu adânci rădăcini în trecutul comun de existenţă a locuitorilor şi de folosinţă a munţilor.

Se aleg şefii "de munte" dintre cei mai buni gospodari, se tocmesc ciobanii , văcarii , copiii boitari şi binenţeles băciţele. Acum se stabilesc măsurile de recondiţionare a vechilor stâni şi a păşunilor respective pentru noul sezon, când proprietarii oilor se întâlnesc pentru curăţirea păşunilor , strângerea proviziilor de lemne, repararea gardurilor şi a inventarului stânei.

2.2.1. Resurse turistice naturale

Relief

Suprafaţa bazinului Văii Sebeşului, respectiv cursul superior (Frumoasa) şi cel mijlociu, cuprinde partea de vest a Munţilor Cindrel (vf.Cindrel - 2244 mdM), estul Munţilor Şureanu (vf. Şureanu - 2059 mdM) şi o mică porţiune din vestul Munţilor Lotrului (vf. Ştefleşti - 2242 mdM). În acest spaţiu larg, relieful este reprezentat printr-o succesiune de culmi prelungi ce coboară treptat din vârfurile situate la peste 2000 mdM altitudine până la aproximativ 650 - 700 mdM. Acestea sunt separate de o reţea numeroasă de văi, ce au dat naştere unor versanţi slab ori puternic înclinaţi. Marea majoritate a culmilor fac parte dintr-o serie de trepte largi, ce coboară lin de la sud spre nord, reprezentând resturi din cele trei platforme de eroziune bine conservate în tot lanţul carpatic: Borăscu, Gornoviţa şi Râul Şes.

Forma de relief predominantă în cuprinsul celor trei masive muntoase o constituie însă văile, care sunt foarte numeroase şi ale căror versanţi prezintă o gamă variată de înclinări şi de expoziţii. La înălţimi de peste 1750 m se întâlnesc văi glaciare, cu profil transversal în formă de U, ce coboară în prelungirea circurilor glaciare Gropata, Iezerul Mic, Iezerul Mare, Iujblea, Auşelu, Şureanu şi Cârpa, precum şi a celor de sub vârfurile Ştefleşti, Cristeşti, Piatra Albă, Balindru şi Conţu Mare.

Climă

Poziţia geografică determină existenţa unui climat continental moderat , acesta fiind determinat de circulaţia generală a aerului din direcţia nord-vestică , care aduce mase de aer umed, urmată de circulaţia sudică şi sud-vestică cu mase de aer cald şi circulaţia nord-estică cu mase de aer rece.

Din cauza diferenţei de nivel mare între bazininul inferior şi superior distingem trei zone climatice:

• Etajul montan inferior, pâna la 1000 m, caracterizat prin climă blândă. Precipitaţii între 600 - 800 mm.

• Etajul montan superior , între 1000 şi 1800 m, caracterizat prin climă temperat moderată , temperatura medie anuală 4 - 7 0C, precipitaţii între 800 - 1400 mm.

• Etajul alpin şi subalpin , peste 1800 m , cu o climă rece şi umedă, cu o iarnă de 6 luni , cu temperaturi medii anuale -2 şi + 20C, precipitaţii peste 1400 mm.

Temperatura medie multianuală: 8 - 90C

Hidrografia

Hidrografia teritoriului comunei Şugag se incadrează in bazinul râului Sebeş. Sebeşul este un râu tipic de munte, cu izvoarele in etajul subalpin, pe versantul sudic al culmii Cindrel, având o lungime de 93 km şi o suprafaţă a bazinului de 1289 km². De la izvoare până la vărsarea sa in lacul Oaşa, pe o lungime de 22 km, poartă numele de Frumoasa. De la confluenţa cu Tărtărăul pătrunde pe teritoriul comunei Şugag, delimitând-o spre est de judeţul Sibiu, având cursul in general indreptat pe direcţie sud-nord şi o lungime pe teritoriul Şugagului de aproximativ 50km.

Flora şi fauna :

Din cauza diferenţei de nivel mare între bazininul inferior şi superior distingem trei zone :

• Etajul montan inferior, pâna la 1000 m, caracterizat prin climă blândă. Zona forestieră cuprinde gorunete şi făget. Precipitaţii între 600 - 800 mm.

• Etajul montan superior , între 1000 şi 1800 m, caracterizat prin climă temperat moderată , Zona forestieră cuprinde păduri mixte de foioase şi răşinoase (molid şi brad). Flora erbacee care creşte la umbra deasă a codrilor este săracă, ea fiind alcătuită din târsa mică, horsti, rotunjoară, macrişul iepurelui, clopoţelul, degetarul şi brânduşa de munte. Spre limita superioară se întâlnesc tufişuri de afin, merişor şi ienupăr pitic.

• Etajul alpin şi subalpin , peste 1800 m , cu o climă rece şi umedă, cu o iarnă de 6 luni , precipitaţii peste 1400 mm. Zona forestieră cuprinde pajişti alpine şi arborete specific. Păşunile şi fâneţele existente, ca urmare a întinsei şi secularei activităţi pastorale sunt alcătuite din graminee (păiuş, păiuşul roz, ovăz auriu ).