Analiza Activității Stațiunii Montane Păltiniș din România în Comparație cu Stațiunea Montană Mariazeller din Austria

Capitolul I

Consideraţii generale

Prezenta lucrare şi-a propus să realizeze comparaţia dintre staţiunea montană situată la cea mai mare altitudine (1450m) din România, Păltiniş şi Regiunea Mariazeller, una din cele mai pitoreşti zone montane din Austria, situată în inima Alpilor la cca 1000 m altitudine. Amândouă prezintă zone naturale frumoase, unele puse deja în valoare, altele în dezvoltare.

Staţiunea Păltiniş se doreşte o opţiune interesantă pentru un weekend prelungit destinat sporturilor de iarnă sau plimbărilor prin rezervaţia Iezerele Cindrelului la faimoasele lacuri glaciare. A fost întemeiată de Societatea Carpatină Transilvană (S.K.V.) în ultimul deceniu al sec. XIX. Regiunea Mariazeller ne încânta prin spiritualitatea şi inspiraţia pe care o oferă această regiune, alături de peisajul deosebit de frumos, posibilităţile numeroase de recreere, viaţă culturală şi sporturile oferă un amestec fermecător pentru vacanţe de refacere sau active, atât iarnă cât şi vară.

1.1. Poziţie geografică:

Staţiunea Păltiniş este situată în centrul României (judeţul Sibiu), pe coasta de nord-est a munţilor Cindrel (Carpaţii Meridionali), în mijlocul unor păduri de conifere, sub vârful Oncesti, la 90 km de Medias şi la 32 km SV de municipiul Sibiu, de care este legat printr-o şosea modernizată( şoseaua DJ 106A).

Staţiunea este accesibilă dinspre Sibiu, situate pe E1 (Halmeu – Satu Mare – Cluj-Napoca – Piteşti) şi E68 (Nădlac – Arad – Deva – Sibiu – Braşov), la 32 km de un drum judeţean modernizat. Faţă de Bucureşti se află la o distanţa de 310 km (pe E70 si E81).

Municipiul Sibiu are în acelaşi timp şi staţia CFR cea mai apropiată care deserveşte staţiunea, situate pe magistrala Bucureşti – Rm. Vâlcea – Sibiu – Deva (sau Cluj), care poate face legatura cu punctele de frontieră Giurgiu, în sud, şi Curtici sau Episcopia Bihor în vest şi nord-vest. Aeroportul Sibiu asigură o cale rapidă de acces dinspre capitală.

Pe de alta parte, Mariazell este una din cele mai accesibile zone de schi pentru turiştii români ( la doar 150 km de Viena ) şi una dintre cele mai căutate şi mai pitoreşti staţiuni montane din Austria cu o istorie de peste 850 de ani fiind situată aproximativ la jumatatea distanţei dintre localităţile St. Polten şi Graz.

Fie că se alege varianta cu avionul (Bucureşti – Viena - Bucureşti) şi după transfer, fie varianta cu masina personală, întâlnirea cu acest oraş mic şi călduros în ciuda gradelor în minus care se întalnesc, va fi una de neegalat. Oamenii simpli, ospitalieri ştiu să te primească şi să îţi arate obiceiurile lor, iar pe străzi te adulmecă mirosul specific de turtă dulce.

1.2. Infrastructură:

Două treimi din suprafaţa Austriei este acoperită de munţii Alpi – nu este deci de mirare că sporturile de iarnă se practică la superlativ şi nici că, mai pe la toate olimpiadele de iarna, austriecii îşi revendică majoritatea medaliilor. Austria are aproximativ 22.000 de kilometri de pârtie şi circa 800 de staţiuni montane de schi şi snowboard. Sezonul durează din decembrie şi până în aprilie dar în unele locuri se poate schia şi mai târziu, în vara, datorită gheţarilor. Tot segmentul turistic de iarnă este extrem de bine dezvoltat. Piste nocturne, instalaţii prin cablu, zapadă artificială, pârtii comune cu Elveţia, mii de cabane, restaurante şi apres schiuri, zeci de şcoli atestate, sute de instructori profesionişti gata să te înveţe tot ceea ce trebuie să ştii şi o infrastructură rutieră bună.

Austria are mijloacele de transport foarte dezvoltate. În 2000 ţara avea 5780 km de cale ferata. Şoselele şi drumurile ocupă în total 200.000 km. Transporturile fluviale se desfaşoară mai ales pe Dunăre. Aeroportul cu cel mai mult trafic este la Schwechat, lângă Viena. Aeroporturi importante se mai găsesc şi la Graz, Salzburg, Innsbruck şi Klagenfurt.

Continuând în aceleaşi linii, în staţiunea Păltiniş la capitolul infrastructură aceasta nu se prezintă prea bine. Deşi SC Păltiniş SA a obţinut în 2008 rezultate mult mai bune decat în 2007 datorită investiţiilor de peste 1 milion de euro şi în consecinţă spaţiile de cazare de 3* au fost ocupate în proporţie de 70%, iar cele de 2* de 38%, staţiunea duce lipsă de mult mai multe investiţii. Printre nemulţumirile cauzate de lipsa investiţiilor se numară:

- primăriile care au în proprietate terenurile în limita staţiunii nu au reuşit să se pună de acord şi să pună în aplicare proiecte nerambursabile pentru pârtiile de schi, astfel încât să existe în Păltiniş cei 20 km de pârtie prevăzuţi într-un PUG aprobat în 1998 de Consiliul Local.

- primăria Sibiului încasează miliarde de lei taxe şi impozite, însă nu face nici un minim efort pentru a asigura salubritatea staţiunii