Analiza Județului Buzau din Punct de Vedere al Resurselor Turistice

1.JUDETUL BUZAU

Aşezare

În partea central-sudică a României, în nordul Câmpiei Române, în sudul curburii Carpaţilor Orientali, între paralele 44044’ şi 45049’ latitudine nordică şi meridianele 26004’şi 27026’ longitudine estică.

Vecini

La vest: Judeţul Prahova, la est: Judeţul Brăila, la nord-est: Judeţul Vrancea, la sud: Judeţul Ialomiţa, la nord: Judeţele Covasna şi Braşov.

Suprafaţă

6.078 km2 (respectiv 2,5% din suprafaţa ţării).

Populaţie

517.000 locuitori.

Oraşe

Buzău, reşedinţă de judeţ, cu 150.000 locuitori, pe malul drept al râului cu acelaşi nume, la 101 m altitudine, la răspântia „Drumului mare”, face legătura între Muntenia, Moldova şi Transilvania. Alte oraşe: Nehoiu, Pogoanele, Râmnicu Sărat.

Relieful

Este variat şi dispus în trei trepte, care coboară de la nord-vest spre sud-est. Astfel în nord domină înălţimile Munţilor Vrancei (prelungiri) şi Buzăului (cu vf. Penteleu de 1.772 m, şi vf. Lăcăuţi, de 1.777 m), apoi în centru dealurile subcarpatice de curbură (Burduşoaia, Ciolanu-Măgura, Istriţa cu 754 m), şi în sud zona de şes a Câmpiei Romane, cu caracter piemontan şi Câmpia Buzăului (cu 80 m, cu înclinare vestică, pe direcţia nord-vest şi estică, pe direcţia vest-sud), Gherghiţei, Râmnicului.

Zona de munte - cuprinde in limitele sale muntii propriu-zisi ai Buzaului (exceptind masivul Ciucas) si o portiune din versantul apusean al muntilor Vrancei. Ambele subdiviziuni sint identice ca structura si aspect geografic. Muntii Buzaului cuprind de la est catre vest masivele : Ivanet, Penteleu, Podul Calului, Siriu si Monteoru, primii patru fiind si cei mai interesanti sub aspect peisagistic si deci si turistic. Muntii Vrancei, situati la limita de nord-est a judetului, sint alcatuiti din versantul apusean al masivelor: Lacaut, Goru, Giurgiu, si Furu.

Ca structura geologica, muntii judetului Buzau sint alcatuiti din roci putin dure, de virsta paleogena, adica din alternante de : gresii, marne, sisturi, ceea ce explica intr-o buna masura altitudinea lor redusa : Lacaut-1777 m, Goru-1784 m, Giurgiu-1720 m, Furu-1414 m, Penteleu-1772 m, Crucea Fetii-1578 m, Podu Calului-1440 m, Bocirnea-1659 m, Maliia-1663 m, Monteoru-1345 m, si Ivanet 1191 m. Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare intramontane ca : Nehoiu-Nehoiasi-Bisca, Gura Teghii, unde in ciuda eroziunilor si a instabilitatii solului, s-au format centre rurale cu o populatie numeroasa.

Zona subcarpatica, cu altitudini intre 400-800 m, ocupa partea centrala a judetului, alcatuind o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj, si este constituita din formatiuni geologice neogene, cutate, unde predomina argile, marne, nisipuri, gresii iar in unele parti calcare sarmatice si conglomerate. Unele culmi au o alungire sud-vest catre nord-est, cum sint cele sudice si cele estice; altele, in special cele din centru, datorita riurilor si eroziunii, au fost strapunse de ape si fragmentate. Subcarpatii din zona Buzaului sint grupati in patru unitati deluroase, delimitate de apele curgatoare si individualizate prin structura geologica si pozitie geografica. Grupa centrala este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanic, cu altitudinile maxime in Dealul Blidisel-821 m si Virful Botanul-79 m.

Eroziunea produsa de apele Saratel, Balaneasa, Sibiciu si Rusavatul a dus la divizarea intr-o serie de subunitati, ca dealurile Muscelului, Dilma, Bocului si Piclelor unde se afla vulcanii noroiosi. Din aceasta grupa face parte si culoarul depresionar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda, care incepe din Valea Buzaului de la satul Ratesti si se intinde pina la comuna Vintila Voda. Grupa sudica de dealuri ia contact brusc cu cimpia si se impune prin masivitate, inaltime, structura geologica fiind reprezentata prin Dealul Istrita (750 m), din calcare si gesii sarmatice , si Dealul Ciolanul, tot asa de masiv care se intinde paralel cu cel dintii.Intre aceste dealuri drenate se afla depresiunea Niscovului, strabatuta de riul Niscov, ale carui ape, inverile secetoase, se pierd in conul de dejectie format la varsarea in riul Buzau. Grupa estica de dealuri este delimitata de vaile Slanic si Rimnic. Aici se remarca dealurile Bisocii (970 m), Blajanilor, Budei si Capatinei. In fine, grupa vestica este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si cu structura geologica diferita ; Cornetel (827 m), Priporul (823 m), si culmea Salcia (717 m) care se continua in judetul Prahova.