Cuprins
- INTRODUCERE
- CAPITOLUL I TURISMUL RURAL CA FORMĂ ACTUALĂ DE PRACTICARE A TURISMULUI . 1
- I.1. PREMISELE APARIŢIEI SI DEZVOLTĂRII TURISMULUI RURAL . 1
- I.1.1. Agroturismul – o şansă a dezvoltării economico - sociale locale . 7
- I.1.2. Obiective motivaţionale şi strategice. 9
- I.2.TURISM RURAL ŞI AGROTURISM – TRĂSĂTURI ŞI SFERA DE CULTURĂ.10
- I.3. RAPORTUL DINTRE CERERE ŞI OFERTĂ TURISTICĂ.13
- CAPITOLUL II CARACTERISTICILE TURISMULUI RURAL ÎN ROMÂNIA. 16
- II.1. ISTORIC AL TURISMULUI RURAL .16
- II.2. ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ DE TURISM RURAL, ECOLOGIC ŞI CULTURAL .19
- II.3. PATRIMONIUL TURISTIC AL SATELOR.20
- CAPITOLUL III POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL AL LOCALITĂŢII POIANA SĂRATĂ . 22
- III.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ.22
- III.2. FUNCŢIA TURISTICĂ A RELIEFULUI.25
- III.3. FUNCŢIA TURISTICĂ A CLIMATULUI .26
- III.4. RESURSE TURISTICE HIDROGRAFICE.28
- III.4.1. Apele subterane .29
- III.4.2. Apele de suprafaţă.32
- III.5. ROLUL TURISTIC AL VEGETAŢIEI .32
- III.6. FAUNA ŞI IMPORTANŢA SA TURISTICĂ .33
- CAPITOLUL IV POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC AL LOCALITĂŢII POIANA SĂRATĂ . 36
- IV.1. SCURT ISTORIC AL SATULUI.37
- IV.2. OBIECTIVE TURISTICE ANTROPICE .38
- IV.3. RESURSE TURISTICE DE NATURĂ ETNOGRAFICĂ .45
- IV.3.1. Portul popular.45
- IV.3.2. Obiceiuri tradiţionale .47
- CAPITOLUL V STRUCTURILE ŞI SERVICIILE DE CAZARE ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ÎN POIANA SĂRATĂ . 52
- V.1. STRUCTURI DE CAZARE ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ .52
- V.2. SERVICII TURISTICE COMPLEMENTARE.63
- CONCLUZII ŞI PROPUNERI DE DEZVOLTARE TURISTICĂ ÎN POIANA SĂRATĂ. 66
- BIBLIOGRAFIE
- ANEXE
- ANEXA 1 Kontract
- ANEXA 2 Pliante de popularizare a evenimentului organizat de Sântilie la Poiana Sărată
- ANEXA 3 Atracţii turistice în Oneşti
- ANEXA 4 Atracţii turistice în Târgu-Ocna şi Slănic Moldova
- ANEXA 5 Mănăstirea Bogdana - judeţul Bacău
- ANEXA 6 Biserica lui Ştefan cel Mare de la Borzeşti
Extras din proiect
INTRODUCERE
Spaţiul rural românesc posedă o întredeschidere genetică certă şi viguroasă, care
justifică dezvoltarea şi promovarea turismului rural. Dintre argumentele ce pot fi invocate în
acest sens se detaşează tradiţia vie, originalitatea, forţa şi bogăţia formelor specifice modului
de viaţă ţărănesc, simplitatea şi profunzimea filozofică de viaţă, naturaleţea şi căldura
sufletească a locuitorilor, gradul remarcabil de conservare a majorităţii componentelor,
începând cu cele de habitat şi până la cele culturale şi spirituale.
Motivaţia alegerii temei acestei lucrări este dată de actualitatea acestei forme de turism
relativ recent apărută pe meleagurile româneşti – turismul rural – şi în special de
perspectivele dezvoltării, în contextul promovării lui la nivel local. Am optat pentru zona
etnografică Poiana Sărată, din judeţul Bacău, deoarece este locul unde eu am copilărit, unde
elementele naturii erau proaspete şi pline de imagini ce aş dori să le vadă şi alţii.
Consider că zona dispune de un potenţial turistic de o mare complexitate şi valoare
turistică, recunoscute pe plan local. Poziţia geografică, localizarea satului în partea montană a
judeţului îi conferă Poienii Sărate componentele naturale definitorii în structura peisagistică şi
a teritoriului, ce conturează parţial si potenţialul turistic al zonei. Prin aceasta sunt atraşi
turiştii dornici de relaxare în mijlocul naturii, în linişte şi prospeţime. Funcţia de tranzit
turistic este dată de amplasarea satului pe şoseaua DN11 ce leagă Bacăul de Braşov.
Prezenta lucrare începe cu o parte teoretică în ceea ce priveşte noţiunile de turism rural
şi motivaţiile necesare dezvoltării acestuia. De asemenea, pentru a întări cele spuse sunt
prezentate câteva date statistice privind importanţa locurilor preferate de turiştii din România,
precum şi o scurtă paralelă între noţiunile de turism rural şi agroturism. Capitolul II face
referire la câteva organizaţii specializate în turism rural, alături de câteva informaţii despre
patrimoniului turistic al satelor. În capitolele III şi IV se detaliază potenţialul turistic natural,
şi respectiv antropic al localităţii Poiana Sărată. Ultimul capitol prezintă structurile de cazare
şi alimentaţie publică din Poiana Sărată. În încheierea lucrării sunt trase concluziile şi oferite
câteva propuneri de dezvoltare turistică în localitatea studiată.
Apreciez că Poiana Sărată este deţinătoarea unui tezaur istoric şi a unui inestimabil
patrimoniu etnofolcloric, care atestă evoluţia acestor meleaguri, dezvoltarea culturii şi artei
turistice. Încărcarea istorică a satului ce a trecut prin ambele Războaie Mondiale face posibilă
Analiza Potenţialului Turistic în Localitatea Poiana Sărată
atracţia turiştilor în număr destul de mare, iar pentru aceasta trebuie luptat ca Poiana Sărată sa
devină, ceea ce de mult se spera, şi anume staţiune balneo - climaterică.
Tind să cred că prin această lucrare se poate face cunoscută cât de cât localitatea
Poiana Sărată, şi astfel se atrage atenţia asupra potenţialilor turişti că un astfel de loc există şi
este dornic de a fi vizitat. Nu mă abţin să precizez că mi-aş dori să fac şi eu parte din acei ce
contribuie la dezvoltarea din punct de vedere turistic a acestui sat şi aş fi mulţumită dacă şi
alţii ar ajunge să aprecieze istoria, frumuseţea, simplitatea, liniştea şi aerul curat din Poiana
Sărată.
CAPITOLUL I
TURISMUL RURAL CA FORMĂ ACTUALĂ DE
PRACTICARE A TURISMULUI
I.1. PREMISELE APARIŢIEI SI DEZVOLTĂRII TURISMULUI RURAL
Turismul rural, în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă, devine factorul care
asigură păstrarea nealterată a modului de viaţă rural, al tradiţiilor şi obiceiurilor, într-un
cuvânt, a unei culturi originale, pe care o pune la dispoziţia turiştilor. În diferite regiuni şi
state s-au dezvoltat forme diferite de turism rural. Astfel, în Germania si Austria, sunt foarte
apreciate vacanţele la ferme, cu un grad sporit de participare a turiştilor la viaţa şi activităţile
cotidiene ale fermei, iar în Statele Unite şi Canada cazarea se face în ranchuri, iar turiştii
participă la mânatul vitelor, trăind mitul cowboy-ului.
«Interesul oamenilor pentru recreerea mediului rural s-a dezvoltat în secolul al XIX-lea
ca o reacţie la stresul determinat de explozia oraşelor industriale. Noul turism rural al anilor
´70, ´80, ´90 e diferit sub diverse aspecte. Astfel, se remarcă creşterea tot mai accentuată a
numărului de turişti pentru această formă de turism; de exemplu, peste 70% din americani
participă în prezent la programe de recreere în mediul rural». (C.Cavaco, 1995)
Turismul rural reprezintă o speranţă reală pentru România. De aceea această formă de
turism a fost reconsiderată şi redefinită, fiind extinsă ca arie de practicare asupra întregului
teritoriu al ţării. S-a introdus forma de organizare a turismului rural şi prin societăţi
comerciale care au ca obiect unic de activitate turismul rural. În prezent, turismul rural deţine
aproximativ 3% din oferta de turism şi va fi sprijinit pentru a ajunge la 5-10%. Ponderea
turismului rural în cadrul turismului creşte de la an la an. Numeroase guverne şi U.E.
recunosc faptul că turismul rural este o formă economică ce poate salva agricultura şi
moştenirile culturale, o activitate în plină ascensiune, cu impact pozitiv asupra dezvoltării
locale.
Turismul în spaţiul rural s-a practicat dintotdeauna, dar s-a conturat, a fost apreciat şi
solicitat pe măsura evoluţiei civilizaţiei, în condiţiile accentuării fenomenelor de
industrializare ţi urbanizare, care au devenit factori nocivi, urmare a accentuării stresului în
Analiza Potenţialului Turistic în Localitatea Poiana Sărată
mediul urban poluant. Ieşirea lumii din acest impas a determinat practicarea turismului într-un
mediu nepoluat, propice contactului direct al turistului cu natura, prin care acesta se întoarce
temporar la obârşie, în armonia vieţii rurale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- ANEXA 1 corectata.pdf
- ANEXA 2.pdf
- ANEXA 3.pdf
- ANEXA 4.pdf
- ANEXA 5.pdf
- ANEXA 6.pdf
- BIBLIOGRAFIE LICENTA MODIFICATA.pdf
- CUPRINS.pdf
- INTRODUCERE LICENTA.pdf
- LICENTA.pdf