Analiza Principalelor Forme de Turism

Alegerea acestei teme de studiu s-a facut pe baza unor criterii subiective, dar si obiective dat fiind faptul ca a putea evidentia pozitia deosebita pe care o are turismul în structura mecanismului economic, si rolul sau activ în evolutia si modernizarea societatii este necesar în prealabil întelegerea, analiza si definirea principalelor trasaturi ale acestuia, respectiv a evalua locul pe care acesta îl are în ziua de azi în complexul mecanism al fluxurilor financiare.

Schimbarile continue din practica turistica au facilitat intensificarea cercetarilor cu privire la continutul si trasaturile definitorii ale acestui domeniu, au cerut formarea unui cadru metodologic unitar pentru înregistrarea si analizarea dimensiunilor efectelor pe care acesta le produce.

Înca din antichitate, populatia a urmarit dintotdeauna sa îsi largeasca orizonturile cunoasterii, calatorind cu scopul de a participa la Jocurile Olimpice, precum si pelerinajele la locurile de cult ale vremii, sau statiuni cu ape termale. Cu toate acestea nu putem face referire la o circulatie turistica organizata. Spre sfârsitul Evului Mediu, însa, se pare ca turismul ia o amploare semnificativa raportat la activitatile anterioare, primele circuite atestate istoric fiind cele întreprinse de tinerii europeni care la terminarea studiilor luau parte la o calatorie mai ampla cu scopul vizitarii marilor centre de atractie din Europa, tot atunci aparând pentru prima data notiunile de turism si turist

Iata ca forma turistica pe cont propriu, se poate spune ca a aparut cu mult înainte de cea organizata; totusi se poate face referire la o industrie turistica în adevaratul sens al cuvântului de abia din perioada începutului epocii moderne.

Continua activitate, profunzimea si dezvoltarea schimbarilor din toate sectoarele economiei nationale si internationale, precum si a societatii în sine, se observa în evolutia si interdependenta ramurilor economice, în repozitionarea sectoarelor componente în concordanta cu necesitatile procesului stiintific.

În conditiile dezvoltarii durabile a unei industrii, valorificarea superioara a resurselor turistice se impune cu pregnanta, ac în orice domeniu economic. Aceasta presupune atât o valorificare complexa si eficienta în contextul unui turism intensiv, cât si o protejare si o conservare a valorilor turistice.

Cunoasterea procedeelor de concretizare a cererii turistice, a cererii turistice, a continutului si particularitatilor fiecarei forme, a determinantilor tipici si desfasurarii lor, precum si a congruentelor dintre acestea, prezinta importanta pentru definirea strategiei în progresul turismului, pentru compunerea perspectivei unitare de circulatie a informatiilor si luare a deciziilor, pentru integrarea în sistemul categorial international.

Potentialul natural si antropic este sursa unor variate forme de turism, care în conditiile tarii noastre sunt reunite într-o gama deosebit de larga si este bine cunoscut ca faptul ca turismul, ca activitate economico-sociala este încadrat în sfera serviciilor. Realitatile lumii contemporane demonstreaza tendinta cresterii rolului serviciilor în viata economica si sociala a tarilor dezvoltate. Are loc o crestere continua a ponderii acestora în totalul investitiilor si fortei de munca ocupate, fenomen ce reclama gasirea celor mai rapide cai si mijloace de sporire a rentabilitatii serviciilor.

Dintre activitatile din sfera serviciilor, un rol important îl joaca turismul. Privit într-o viziune sistematica, acesta poate fi considerat atât ca sistem în raport cu întreaga economie nationala sau cu sfera serviciilor, cât si ca sistem care are ca subsistem toate organismele care concura la desfasurarea si realizarea activitatii de turism.

Lipsa cunoasterii si analizei proceselor, interdependentelor si formelor ce apar în industria turismului ca o consecinta a dinamicii sale, poate duce la o dezvoltare necontrolata a acestuia, implicând impacturi economice, socio-culturale si de mediu înconjurator grave; din aceasta cauza pentru a minimiza neajunsurile, societatea trebuie sa creeze un ansamblu de masuri si criterii pe care sa fundamenteze perspectiva unui turism stiintific.

Aceasta este de fapt si obiectivul lucrarii si anume urmarirea printru-un stagiu de practica la o agentie turistica a felului cum se aplica si se practica aceste notiuni de clasificare a formelor de turism, si daca se poate vorbi în practica de un turism fundamentat stiintific.

1. Industria turistica

1.1 Concepte etimologice si definitorii

Datorita cresterii tot mai mare a importantei pe care o are turismul în ultimul timp a dus inevitabil la cresterea dorintei de a defini cât mai clar si în forma completa a acestui fenomen.

Urmarirea stiintifica a acestui fenomen necesita luarea la în calcul a continutului economic si social pe care îl are, schimbarile de care are parte continuu ducând implicit la reformularea conceptelor cu care se lucreaza.

Turismul în linii mari apare ca un fenomen economico-social tipic civilizatiei contemporane bine împamântat în vita societatii si deci prin urmare influentat de cursul pe care aceasta o are, care se adreseaza unor grupuri sociale largi raspunzând în totalitate necesitatilor acestora, turismul iese în evidenta printr-un înalt dinamism atât pe plan national cât si international; totodata datorita caracterului sau de masa si prin continutul sau complex, turismul antreneaza un potential material si uman de o mare anvergura cu implicatii deosebite asupra cursului evolutionar al economiei si societatii si relatiilor interumane pe toate nivelurile.

În ceea ce priveste etimologia cuvântului TURISM acesta provine din termenul englezesc to tour- a calatori, având deci semnificatia de excursie, cu toate acestea cuvântul de fata deriva de la unul francez tour- calatorie cu scop de agrement, de recreere, care la rându-i provine din greaca tournos si din latina turnus pastrând semnificatia de circuit în sensul de calatorie.

Fenomenul datorita caruia un mare numar de persoane îsi paraseste temporar locul de resedinta si devine , pentru o perioada consumatoare de bunuri si servicii în alte localitati constituit de mult timp o atractie pentru cercetatori observându-se ca acest caracter de consumator al vizitatorului sporeste volumul veniturilor în zonele în care acesta se afla din cauza faptului ca turistul apeleaza pe lânga serviciile tipice cum ar fi cazarea si la altele de genul celor de comert sau de alimentatie sau de petrecere a timpului liber cu scopul de a dobândi diferite obiecte si bunuri cu specific local, sau de a profita de facilitatile specifice ale zonei vizitate.