Bucovina turistică

ARGUMENT

Una dintre orientările fundamentale ale economiei moderne este dezvoltarea şi diversificarea serviciilor. În cadrul acestora agroturismul trebuie privit ca o activitate economică, aducătoare de venituri complementare pentru gospodăriile rurale, în sensul valorificării potenţialului economic al acestora, prin activităţile de găzduire şi de valorificare a produselor proprii şi locale.

Agroturismul trebuie considerat un element economic, generator de locuri de muncă şi factor dinamizator al aşezărilor rurale, respectiv determină creşterea economică.

Un argument suprem în practicarea turismului rural, inclusiv a extinderii lui, îl reprezintă faptul că spaţiul rural se restrânge tot mai mult ca urmare a dezvoltării activităţilor neagricole, iar citadinii manifestă tot mai mult dorinţa (necesitatea) de a petrece timpul liber într-un mediu nepoluant.

Turismul integrat în zonele şi localităţile rurale reprezintă o alternativă de a rezolva, în acelaşi timp, probleme ce privesc, pe de o parte, satul, iar pe de altă parte oraşul. Prin turism rural se vor putea rezolva probleme ale politicii amenajării teritoriului, ale echilibrului oraş-sat, conturându-se astfel o schimbare socială ce oferă posibilitatea populaţiei de la oraş să-şi regăsească rădăcinile, valorile culturale, destinderea fizică, liniştea şi calmul pierdute sau uitate.

Totodată turismul rural poate fi impulsul dezvoltării unei adevărate mici industrii adiacente cum ar fi: meşteşuguri, artizanat, ce valorifică superior resursele locale, încărcându-le cu valoare adăugată. Pot renaşte meserii aproape uitate, se dezvoltă ateliere locale, deci se creează noi locuri de muncă pentru oameni care cel mai adesea sunt şi artizani şi agricultori, ceea ce este liniştitor.

Turismul are efecte benefice şi asupra nivelului de calificare şi instruire a forţei de muncă. Lucrătorul din turism, fie cel din cadrul unei agenţii, hotel sau pensiune agroturistică trebuie să aibă un orizont turistic, cultural, ştiinţific larg, să cunoască o limbă străină, să ştie să recomande un produs turistic, să ştie să alimenteze cererea, să se impună ca un tip plăcut societăţii din care face parte.

Toate cele expuse ilustrează poziţia importantă a turismului rural în structura necesităţilor economice şi rolul său activ în procesul de dezvoltare şi modernizare a economiei locale şi naţionale.

Capitolul 1-zona Bucovina

1.1. Zona Bucovina-prezentare geografică

Austriecii au numit-o “Die Buchenland”, “Tărâmul Pădurilor de Fag” din zonă. Bucovina istorică era aproape dublă faţă de cum este acum, dar partea nordică aparţine acum Ucrainei, ca urmare a Pactului sovieto-german Ribbentrop-Molotov, din august 1940. Ceea ce rămâne formează parţial ţinutul administrativ al Sucevei. Judeţul Suceava se învecinează la nord cu Ucraina, la vest cu regiunea română Transilvania, cu judeţele Bistriţa-Năsăud şi Maramureş, de-a lungul culmilor carpatice. La estul şi sudul Sucevei, se află judeţele din Moldova: Iaşi şi Botoşani în est, Neamţ, Harghita şi Mureş în sud.

Lacul Bicaz pe partea moldoveneasca a trecătorii Bicaz este locul favorit al excursioniștilor și al turiștilor.

Bucovina reprezintă o sinteză a varietăţii, armoniei şi frumuseţii peisajelor româneşti, bogăţia sa de relief, cu munţi, podişuri, trecători, dealuri, câmpii, văi, râuri şi lacuri, cu pădurile sale, cu faună şi floră.

Carpaţii Estici se extind dinspre frontiera ucraineană la nord până departe, la râul Prahova, la sud. Aceştia, alături de Subcarpaţi, ocupă cele două treimi vestice ale Bucovinei, în timp ce în partea estică se întinde podişul Sucevei. Regiunea de munte este formată dintr-o serie de obcini paralele, orientată într-o direcţie aproximativă de la nord la sud.

În termeni largi, climatul regiunii este temperat continental, dar condiţiile fizice au creat două mari sub-categorii: climatul muntelui şi cel al podişului.

Temperaturile medii anuale variază între 0 grade Celsius, 6 grade pe partea vestică a Obcinei Mari şi aproape 7-8 grade în podiş. Acestea sunt temperaturi joase, în comparaţie cu restul Moldovei, dar climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoasă. Specifice acestei zone sunt iernile lungi, cu multă zăpadă, şi verile reci şi umede. Precipitaţiile medii anuale sunt de 700 mm.

Munții dintre mănăstirile Moldovița și Sucevița oferă priveliști care taie respirația.

Rezervaţia „Codrul Secular” de la Slătioara, lângă vârful Rarău, încercuieşte una din cele mai vechi păduri ale României, unii copaci având peste 400 de ani vechime. Multitudini de flori sălbatice, aşezate cromatic, de la alb la albastru electric, de la roz la purpuriu închis, se află pe cele mai frumoase întinderi posibile din ţară.

Una din rezervaţiile naturale, pe terasele din Poiana Stampei, cuprinde plante înfloritoare rare. Acesta e paradisul albinelor şi apicultura, una din cele mai vechi ocupaţii din România, este practicată în mare măsură.