Destinația turistică - Franța

Capitolul 1 Elemente de cadru general

Franța , oficial Republica Franceză , este o țară situată în Europa de Vest (Franța metropolitană), care cuprinde și diverse insule și teritorii situate în alte părți ale planetei (Franța de peste mări) și al cărei conducator este președintele Nicolas Sarkozy

Deși marea parte a teritoriului francez (Franța metropolitană) se află în vestul Europei, Franța este constituită și din teritorii aflate în America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul și sudul Oceanului Indian, nordul și sudul Oceanului Pacific și Antarctica, aici însă suveranitatea este exercitată în Cadrul Tratatului Antarcticii.

Franța metropolitană se întinde de la Marea Mediterană la Canalul Mânecii și Marea Norduluiși de la Munții Alpi și Râul Rin până la Oceanul Atlantic. Datorită formei geometrice a teritoriului Franței continentale, țara este denumită colocvial ca Hexagonul (franceză:L'Hexagone). Se învecinează cu: Belgia (620 de km), Luxemburg (73 de km), Germania (450 de km), Elveția (572 de km), Italia (515 km), Monaco (4,5 km), Andora (57 de km) și Spania(650 de km). Franța are frontiere cu Brazilia (700 de km), Surinam (520 de km) și o frontieră nematerializată cu Antilele Olandeze (10,2 km) în Insula Sfântul Martin.

Capitala : Paris (9,6 milioane locuitori), iar cele mai importante orase sunt :

Paris Marseille Lyon Lille Nice Toulouse Bordeaux

9 644 507 1 349 772 1 348 832 1 000 900 888 784 761 090 753931

Sursa Eurostat

Suprafaţa ţării : 547.030 km² din care :

- pământ : 545.630 km²

- apă : 1.400 km²

Populaţia : 63,6 milioane locuitori ; densitate : 98 loc/km patrat ; populaţia urbană : 76%. natalitatea este de circa 13,3 ‰, mortalitatea este de aproximativ 9,2 ‰, iar rata anuala de crestere este de 0,6%. Distributia populatiei este de 22.9% in zonele rurale si de 77.1% in cele urbane.

Franța este divizată din punct de vedere adminisatrativ în 26 de regiuni: 22 se găsesc în cadrul Franței metropolitane (21 situate în partea continentală plus Corsica), iar patru sunt regiuni de peste mări. Aceste 26 de regiuni se subdivid în 100 de departamente Patru dintre aceste departamente, departamentele de peste mări, sunt simultan regiuni de peste mări dar sunt parte integrantă a Franței și a Uniunii Europene. Departamentele se subdivid și ele în 342 de arondismente alcătuite din 4.035 de cantoane și 36.682 de comune. Trei comune, Paris, Lyon și Marsilia sunt subdivizate la rândul lor în arondismente municipale.

Regiunile, departamentele, și comunele sunt cunoscute drept "colectivități teritoriale" (collectivités territoriales), deținînd ca atare consiliu și executiv propriu, în timp ce arondisementele și cantoanele sunt doar diviziuni administrative.

Pe lângă cele 26 de regiuni și 100 de departamente, Republica Franceză este alcătuită și din cinci colectivitați de peste mări, din care Noua Caledonie are un statut special, și trei teritorii speciale nelocuite. Colectivitățile și teritoriile de peste mare sunt părți ale Republicii Franceze, dar nu fac parte din UE.

Franța mai are sub control un număr de insule nelocuite în Oceanul Indian și în Oceanul Pacific: Bassas da India, Clipperton, Europa,Glorioso, Juan de Nova, Tromelin.

Sărbătoarea națională a Franței este pe data de 14 iulie , limba oficială este franceza , moneda folosită este Euro , Drapelul național al Franței, cunoscut și sub numele de Tricolore (Tricolor), este format din trei benzi verticale egale de culori albastru, alb și roșu (de la stânga la dreapta). A apărut pentru prima dată în timpul Revoluției franceze și a fost o combinație de culori ale stemei pariziene (roșu și albastru) și culoarea regală, alb.

Din punct de vedere constituțional, Franța este un stat laic. Laicitatea franceză antrenează o separare reciprocă între Stat și Biserică, pe baza unui postulat prin care statul respectă toate religiile, dar nu recunoaște niciuna, ceea ce permite mai multor religii să coabiteze. Din principiu, statul francez interzice recensămintele cu caracter religios astfel încât datele din acest domeniu sunt oferite doar de instituții neoficiale.

Conform unui sondaj CSA :

- 51 % din francezi se declară catolici (față de 67 % în 1994) dar doar jumătate dintre ei cred în mod ferm în existența lui Dumnezeu;

- 31 % din francezi (față de 23 % în 1994) se declară fără religie;

- 4 % musulmani (față de 2 % în 1994);

- 3 % protestanți ;

- 1 % evrei ;

- 10 % nu se pronunță.