Destinația Turistică Sighișoara

1. POTENŢIALUL TURISTIC

Situată pe Târnava Mare, Sighişoara reprezintă o cunoscută destinaţie turistică şi poate fi considerată o perlă a Europei, fiind una dintre puţinele cetăţi locuite şi astăzi, de pe bătrânul continent. Prima atestare documentară o menţionează în anul 1280 sub denumirea de «Castrum Sex» , deşi există dovezi ale existenţei sale încă din 1191. Construită de coloniştii saşi care aveau obligaţia de a asigura paza frontierei regatului maghiar din secolele XII-XIII d.H., cetatea a adunat între zidurile ei, laolaltă meşteşugari saşi, români şi maghiari. Din acest motiv oraşul cetate a primit numele în toate cele trei limbi: SCHAESSBURG, SIGHIŞOARA, SEGESVAR. Mai mult, meştesugarii erau organizaţi în bresle care administrau câte un turn de apărare. Lungimea zidurilor de apărare este de 960 de metri, iar din cele 14 turnuri s-au mai păstrat doar 9, în afara celui cu ceas.

Aşezarea oraşului la intersecţia unor drumuri importante din ţară a avut ca rezultat afirmarea Sighişoarei de-a lungul secolelor ca un important centru comercial, meşteşugăresc, administrativ şi cultural. La acestea se adaugă în ultimul timp şi importanţa lui ca centru turisti, având în vedere nu numai interesul pentru oraşul medieval bine păstrat, ci şi ca loc de plecare pentru vizitarea zonei din jurul Sighişoarei cu mai multe obiective turistice deosebit de importante (pe lângă bisericile fortificate din Biertan şi Viscri, ambele incluse în patrimonial mondial UNESCO, amintim şi monumentele istorice din Saschiz, Archita, Racoş, Apold, Criş, Mălâncrav, Dumbrăveni, Mediaş, Seleuş etc.).

Sighişoara este printre puţinele oraşe – cetate locuite din Europa, dar este singurul din România. Datorită arhitecturii sale remarcabile, a poziţiei dominante şi a ambianţei geografice, oraşul a fost supranumit încă de la sfârşitul secolului XIX – lea “Perla Transilvaniei”.

Principalul punct de atracţie turistică al Sighişoarei este Turnul cu Ceas, care este o imagine simbol al Sighişoarei, adăpostind în prezent Muzeul de istorie al oraşului; Turnul Cositorilor; Turnul Măcelarilor; Turnul Cizmarilor; Turnul Croitorilor; Turnul Cojocarilor; Turnul Fierarilor; Turnul Frângherilor; Turnul Tăbăcarilor; Biserica Mănăstirii; Biserica din Deal; Casa Veneţiană; Casa cu Cerb; Casa de pe Stâncă; Casa cu Şindrilă; Casa Vlad Dracul etc.

Cetatea Sighişoara “cea mai frumoasă şi cea mai bine păstrată cetate orăşenească din Transilvania” a primit de-a lungul timpului apelative ca “Perla Transilvaniei”, “Mărgăritar al Transilvaniei”, “Nürnberg transilvănian”.

Sighişoara este inclusă din anul 1999 in patrimoniul UNESCO, fiind considerată cel mai bun exemplu din Transilvania pentru un fost oraş de cetăţeni meseriaşi, adică fondatorii şi viitorii cetăţeni ai Sighişoarei. Nu au fost numai meseriaşi ci şi agricultori, lucru documentat prin formele arhitectonice ale caselor vechi cu porţi carosabile şi curţi interioare.

Din punct de vedere arhitectural, clădirile din Sighişoara pot fi împărţite în trei categorii:

• Arhitectură militară

• Arhitectură ecleziastică

• Arhitectură civilă

1.1. Arhitectura medievală. Sistemul defensiv al cetăţii

Probabil chiar de la început, Cetatea Sighişoara a făcut parte dintr-un sistem de fortificaţii. După atacul tătarilor 1241, care a provocat distrugeri însemnate, lucrărilor de fortificare au fost reluate.

TURNUL CU CEAS

Este principalul punct de interes al cetăţii şi reprezintă simbolul oraşului. A fost construit pentru a apăra poarta principală a cetăţii.

A primit această denumire datorită ceasului cu figurine, unic în România, aflat la etajul al patrulea. Turnul prezintă cinci nivele, care împreună cu balconul şi acoperişul piramidal au o înălţime de 64 m. Pe faţada dinspre oraş nişa cuprinde în partea de jos un toboşar care bate sferturilor de oră. Alături se află o figurină enigmatică a unui bărbat, cu părul lung, care avea probabil în mâini biciul şi securea şi care reprezintă imaginea călăului. În partea superioară se regăsesc 7 păpuşi aşezate pe un disc rotativ, care reprezintă zilele săptămânii. La ora 12, odată cu ultima bătaie a ceasului, figurina zilei trecute se deplasează, făcând loc figurinei zilei care începe. Acoperişul are o înălţime de 34 metri, se încheie cu un mic glob de aur, deasupra căruia se află un stâlp meteorologic. În vârful acestui stâlp se află un cocoş care se roteşte în bătaia vântului. Astăzi acest stâlp adăposteşte Muzeul de Istorie al oraşului Sighişoara, cu colecţie de arheologie, farmacie, mobilier, unelte şi produse ale breslelor, orologie, etnografie, toate oglindind istoria oraşului Sighişoara. La etajul IV se află mecanismul ceasului din turn. Are două cadrane cu diametrul de 2,4 metri aşezate pe faţadele turnului dinspre cetate şi dinspre Oraşul de Jos. Alături de cadrane se află nişte nişe înalte de 2,4 metri şi late de 1,8 metri unde se află figurinele care simbolizează zilele săptămânii. Figurinele sunt sculpturi înalte de 0,8 metri. Nişa dinspre cetate are la bază zeiţa păcii, cu o armură de măslin în mână. În dreapta, un toboşar cu cămaşă albastră marchează orele fixe. Deasupra lor se află zeiţa dreptăţii, cu o balanţă în mână, şi zeiţa justiţiei, legată la ochi şi cu sabia ridicată. De o parte şi de alta, două figurine reprezentate ca doi îngeraşi, vestesc ziua şi noaptea. „Ziua” are o lumină în mână, şi o inimă aprinsă pe cap, în timp ce „Noaptea” poartă în ambele mâini câte o torţă.