Dezvoltarea regională sud-vest Oltenia

Introducere

Dezvoltarea regională urmăreşte impulsionarea şi diversificarea activităţilor economice, stimularea investiţiilor în sectorul privat, contribuţia la reducerea şomajului şi nu în cele din urmă să conducă la o îmbunătăţire a nivelului de trai. Pentru a putea fi aplicata politica de dezvoltare regională s-au înființat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul României. Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde mai multe județe. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile judetene și cele locale.

Regiunea analizată de noi în acest proiect este Regiunea Sud-Vest Oltenia, asupra căreia am realizat o analiză a situației în care se află în momentul de față; având în vedere mediile social, economic, politic, tehnologic, de mediu și alte aspecte am realizat o analiză SWOT pentru a înțelege și cunoaște situația regiunii și pentru a putea dezvolta în continuare o strategie de dezvoltare a regiunii Sud-Vest Oltenia.

În urma acestor analize și a stabilirii Planului de dezvoltare regională am putut stabili axele prioritare bazându-ne clasificarea acestora din Programul Operațional Regional 2007-2013.

I Situația regiunii Sud-Vest Oltenia

1.1 Caracteristici demo-geografice

Regiunea Sud-Vest, cu o suprafaţă de 29.212 km2 cuprinde cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj şi coincide, în mare, cu vechea regiune istorică Oltenia. Se învecinează cu Bulgaria, Serbia şi cu regiunile Sud Muntenia, Centru şi Vest.

În 2008, Regiunea Sud-Vest Oltenia avea o populaţie de 2.262.274 locuitori, cu densitatea sub media naţională (79,3 locuitori/km2 faţă de 90,9 locuitori/km2 ). Structura rural-urban a populaţiei este de 52,5% vs. 47,5% (România – 45,1% vs. 54,9%), cele mai rurale judeţe fiind Olt (59,7%), Vâlcea (54,7%) şi Gorj (53%).

Relieful regiunii are o distribuţie relativ echilibrată, cuprinzând munţi, câmpii, dealuri şi podişuri. În zona de nord a Olteniei, relieful este muntos şi deluros (Carpaţii şi zona subcarpatică), predominând pădurile şi păşunile alpine. Zona de câmpie este specializată, în principal, în cultura de cereale.

Reţeaua hidrologică, alcătuită în principal din Fluviul Dunărea, râurile Olt şi Jiu, conferă regiunii rolul energetic principal în România (71,57% din totalul producţiei hidroelectrice).

Reţeaua de localităţi este constituită din 40 oraşe, dintre care 11 cu rang de municipiu şi 408 comune ce cuprind 2066 de sate. Cele mai importante oraşe sunt Craiova (297.539 locuitori), Râmnicu-Vâlcea (110.447 locuitori), Drobeta Turnu-Severin (106.451 locuitori), Târgu Jiu (95.271 locuitori) şi Slatina (77.379 locuitori). Dintre oraşele mici (sub 20.000 locuitori), numeroase nu au o structură şi dezvoltare corespunzătoare: Vânju Mare, Dăbuleni, Scorniceşti etc.

1.2 Forţa de muncă şi migraţia

Ponderea populaţiei ocupate în total populaţie înregistrează o valoare redusă faţă de media ţării - 37,2% La nivel judeţean, cel mai mare grad de ocupare îl are judeţul Vâlcea (40,2%) şi cel mai redus în judeţul Olt (35,8%). Piaţa muncii reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Pe ramuri ale economiei, populaţia ocupată civilă se concentrează astfel: agricultura şi silvicultura (42,1%), industria (21,1%) şi serviciile (36,8%).

Analiza pe judeţe relevă ponderi mai mari ale populaţiei ocupate în agricultură în judeţele Olt (49,0% din total populaţie ocupată) şi Mehedinţi (48,1%), sectorul servicii fiind mai dezvoltat în judeţele Vâlcea (40,4% din total populaţie ocupată) şi Dolj (39,9%). Închiderea întreprinderilor şi a exploatărilor miniere nerentabile a mărit numărul şomerilor, cu consecinţe sociale şi economice pentru zonele respective. De asemenea, lipsa locurilor de muncă în zonele urbane şi creşterea costurilor de întreţinere a locuinţelor a determinat migraţia populaţiei şomere spre zonele rurale, unde practică o agricultură ineficientă. Rata şomajului în regiune este 7,4%, valoare mai mare decât media la nivelul naţional (5,9%). Judeţele din nord, Mehedinţi (9,5%), Gorj (9,3%), Olt (7,1%) şi Vâlcea (6,6%) au o rată a şomajului mai mare decât media regională, în timp ce in judeţul Dolj (6,3%) înregistrează o rata a şomajului inferioară aceleiaşi medii regionale şi chiar mediei naţionale.

Lipsa locurilor de muncă adecvate au determinat şi aici plecări ale populaţiei pentru munca necalificată în străinătate. Astfel, dacă în anii de după 1990 se pleca, în special, în Serbia, după criza din Iugoslavia, destinaţia privilegiată au devenit Italia şi Spania. În ceea ce priveşte migraţia externă Regiunea Sud - Vest Oltenia se remarcă printr-un nivel relativ scăzut în comparaţie cu alte regiuni, dar acest fenomen se intensifică în condiţiile în care măsurile de reviriment economic întârzie şi pauperizarea populaţiei sporeşte.