Diversificarea Serviciilor Oferite de Agenția de Turism Sind Tour Operator

Cap 1. Aspecte teoretice ale serviciilor turistice

1.1. Conţinutul şi caracteristicile serviciilor turistice

Turismul zilelor noastre poate fi definit ca un fenomen social - economic, ce cuprinde relaţiile ce au loc în societate ,în procesul utilizării timpului liber ,atât în interiorul fiecăreia dintre ţări, cât şi în circuitul valorilor materiale şi spirituale dintre ţări.

Industria turismului cuprinde, în consecinţă, activitatea întreprinderilor hoteliere şi de alimentaţie publică, activitatea întreprinderilor prestatoare de servicii pentru populaţie, activitatea oficiilor, agenţiilor, asociaţiilor şi a altor unităţi economice care se ocupă cu pregătirea, promovarea şi realizarea prestaţiilor de servicii turistice.

Dezvoltarea sectorulului turistic presupune existenţa unui patrimoniu turistic, care, prin atractivitatea sa, are menirea să asigure integrarea unei zone, regiuni turistice sau a unei ţări în circuitele turistice interne şi internaţionale.

Printre componentele patrimoniului turistic trebuie menţionate, în primul rând, resursele naturale: frumuseţile montane şi peisagistice, plajele însorite de pe litoral, factorii de cură din staţiunile balneoclimaterice, vestigiile istorice, tradiţiile culturale, de artă, folclor, clima etc. Într-un sens determinat, valorile naturale constituie baza ofertei turistice potenţiale a unei zone considerate.

Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice concepute de mâna omului, menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a patrimoniului turistic natural, creând premisele transformării acestei oferte potenţiale într-o ofertă turistică efectivă. Este necesară dezvoltarea şi diversificarea prestaţiilor de servicii turistice, atingerea unui nivel calitativ capabil să răspundă unor preferinţe şi exigenţe ridicate şi în permenenta schimbare ale turiştilor, deoarece noţiunea de patrimoniu turistic este strâns legată şi de conţinutul prestaţiilor turistice.

Turismul prin vocaţia sa, aspiră la creşterea bunăstării populaţiei prin organizarea călătoriilor turistice de vizitare, a vacanţelor, agrementului, distracţiilor, etc.

Turismul modern părăseşte reşedinţa permanentă nu numai din dorinţa de relaxare sau odihnă, ci pentru plăcerea de variaţie, pentru agrement şi tot mai mult dorinţa de a cunoaşte alte popoare, tradiţii, obiceiuri, culturi, vestigii istorice, monumente de artă, etc., iar organizatorilor de turism le revine sarcina de a alinia oferta la aceste motivaţii.

Diversificarea serviciilor poate fi privită atât ca mijloc de perfecţionare a activităţii cât şi ca posibilitate de atenuare a caracterului sezonier al acestei componente.

Diversificarea serviciilor vizează în mod egal atât serviciile activităţii operaţionale (considerate a fi de bază) respectiv transportul, cazarea, alimentaţia publică prin latura calitativă a acestora, cât mai ales serviciile suplimentare sau complementare. Acestea din urmă, datorită posibilităţilor infinite de realizare reprezintă terenul cel mai propice, deoarece ar putea conduce la apariţia de noi şi numeroase aranjamente şi produse turistice.

Pentru dezvoltarea industriei turismului, un interes major prezintă faptul că toţi turiştii să fie bine primiţi, pentru ca ei să se simtă minunat în timpul concediilor sau vacanţelor lor şi să mai revină şi în viitor la locurile vizitate.

O creştere continuă a calităţii tuturor serviciilor turistice este şi va rămâne în continuare tot atât de necesară ca şi programele de marketing vizând o constantă readaptare a programelor turistice oferite, cu scopul de a include în aceste programe mai multe activităţi şi mai multe divertismente pentru turişti.

Turismul, fenomen social - economic amplu, specific civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii este ca atare influenţat de evoluţia ei. Caracterizat printr-un înalt dinamism şi datorită atribuţiilor pe care le are în dezvoltarea economică a unui stat, turismul trebuie privit ca un fenomen complex, fenomen ce presupune o angajare directă în satisfacerea motivaţiilor de călătorie a vizitatorilor temporari, din partea întreprinderilor hoteliere, a celor de transport, a tour-operatorilor precum şi o angajare indirectă justificată de aportul agenţilor economici din construcţii, agricultură, industria alimentară.

După părerea specialiştilor “produsul” finit al activităţii turistice, respectiv produsul turistic reprezintă un complex de mai multe servicii şi bunuri, distribuite cantitativ în timp şi spaţiu, care trebuie să satisfacă un număr cât mai mare de vizitatori temporari prin stimularea consumului (loisirului) într-un mod cât mai plăcut şi agreabil, să acopere necesităţile de primire şi alimentaţie, să încurajeze practicarea unor hobby-uri sau pasiuni care au rolul de a completa funcţia de agrementare şi să determine accentuarea tendinţei de petrecere a timpului liber în afara reşedinţei permanente. În acelaşi timp produsul turistic, prin efectele economice ale utilizării raţionale şi eficiente a patrimoniului turistic, prin dinamismul şi multitudinea adaptării la exigenţele fiecărui vizitator temporar, prin sporirea şi diversificarea continuă a prestaţiilor se defineşte drept o componentă majoră a ofertei turistice.