Economia turismului - gradul de utilizare al potentialuilui turistic în Dâmbovița

Informatii turistice - judetul Dambovita

Judetul Dambovita este situat in partea de sud a Carpatilor Meridionali, la intersectia paralelei de 45 latitudine nordica cu meridianul de 25,300 longitudine estica. Judetele vecine: Brasov, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Teleorman si Arges.

Intins de-a lungul a trei trepte de relief (campie, deal, munte) ce se succed de la sud la nord, Judetul Dambovita ofera o diversitate peisagistica a florei si faunei de exceptie, pe fondul careia evolutia istorica si umana au creat unicate a caror prezenta creaza un important potential turistic, inca insuficient exploatat.

Frumusetea peisajului Dambovitean prin climatul nuantat, izvoarele minerale cu potential terapeutic recunoscut, monumentele istorice si arhitectonice, neasemuita bogatie spirituala transmisa prin folclor sunt in masura sa starneasca interesul turistilor de pretutindeni.

Relieful este desfasurat pe toate cele trei trepte cu o scadere a altitudinilor dinspre nord spre sud. Astfel in nordul judetului se situeaza Muntii Bucegi (vf. Omu - 2505 m), Muntii Leaota (vf. Leaota - 2133 m). Mai la sud treapta urmatoare este reprezentata de dealuri subcarpatice si Piemontul Candesti parte componenta a Piemontului Getic. In partea sudica a judetului forma dominanta de relief o reprezinta campiile apartinand de Campia Romana (Campia Titu, Campia Pitestilor, Campia Targovistei, Campia Gavanu-Burdea, Campia Cricovului si Campia Vlasiei).

Clima judetului Dambovita apartine in proportie de cca. 80% sectorului cu clima continentala (50% tinutului climatic al Campiei Romane si 30% tinutului climatic al Subcarpatilor) si in proportie de cca. 20% sectorului de clima continental - moderata (tinuturile climatice ale muntilor mijlocii si inalti) evidentiata prin ierni aspre si lungi in zonele de munte si veri deosebit de calde in sudul judetului.

Cu o suprafata de 4054 km², judetul Dâmbovita este unul din cele mai mici judete din tara, reprezentând 1,7% din teritoriul tarii, situându-se ca întindere pe locul 37 între judete.

Descoperirile arheologice din albiile râurilor Arges, Ialomita si Dâmbovita, precum si din orasul Târgoviste atesta existenta unei vieti intense înca din paleolitic.

Târgoviste a devenit capitala istorica a regiunii Valahia, în timpul perioadei feudale, când între 1386 si 1418, Mircea cel Batrân a stabilit resedinta sa domneasca aici. De-a lungul secolelor, Târgoviste a continuat sa fie principala cetate de scaun ducând o politica de independenta sub domnia lui Vlad Tepes, Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Radu de la Afumati, Petru Cercel. Desi în 1660, din ordinul turcilor se distruge Curtea Domneasca, iar Bucurestiul a devenit noua capitala a Regiunii, Târgovistea continua sa fie implicata în afacerile politice si economice.

Resursele naturale cuprind o gama importanta de bogatii constituite în principal din: zacaminte de titei, gaze naturale, carbune, sulf, ape sulfuroase, marne, calcare, gresie.

Economia judetului este complexa, predominanta fiind industria care prezinta un grad ridicat de diversificare. Industria prelucratoare detine ponderea predominanta (80%) în productia industriala a judetului cu activitati preponderente în industria metalurgica (40%), industria de masini si echipamente, fabricarea materialelor de constructie si a altor produse din minerale nemetalice, industria de masini si aparate electrice, industria chimica, industria textila si de confectii, industria alimentara. Industria extractiva se concretizeaza în exploatarea de titei, gaze naturale, carbune si agregate minerale pentru constructii.

Judetul Dâmbovita produce energie electrica pe carbune ( Electrocentrala Doicesti ) si hidro (Complexul de micro hidrocentrale de la Dobresti si Scropoasa).

Productia agricola este reprezentata echilibrat pe cele doua componente: cultura vegetala si cresterea animalelor.

Din suprafata totala a judetului, terenul agricol reprezinta 61,% iar 29,8% paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.

Din totalul suprafetei agricole 70,1% sunt terenuri arabile; 17,7% pasuni; 8,2% fânete; 4,0% livezi si vii.

În domeniul vegetal ponderea cea mai mare o detine cultura cerealelor, cartofilor si legumelor.

În judetul Dâmbovita îsi desfasoara activitatea 3 statiuni de cercetare stiintifica în domeniile pomicultura, piscicultura si cresterea ovinelor.

Judetul Dâmbovita are cea de-a treia densitate de retele de drumuri din România cu 43,0 km la 100 de km². Densitatea retelei de cai ferate este de 4,2 km la 100 km², situându-se sub media nationala de 4,8 km la 100 km².

În judetul Dâmbovita învatamântul este organizat într-un sistem complex care poate asigura scolarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupându-l universitatea Valachia cu cele 9 facultati si 3 colegii cu profiluri diverse (tehnic, economic, juridic, umanist, teologic).

Judetul Dâmbovita are o remarcabila traditie culturala, la Dealu, s-a tiparit prima carte – în 1508, la doar 50-60 ani de la descoperirea tiparului. Aici, Petru Cercel, voievod umanist, a înfiintat, dupa model occidental prima “curte literara”.