Ecoturismul

Ecoturismul-

ARGUMENT

Patrimoniul turistic actual al României se poate dezvolta şi moderniza şi prin activităţile de valorificare şi promovare a zonelor turistice în contextul adoptării principiilor de dezvoltare durabilă şi a globalizării serviciilor turistica.Cu cât aceste resurse sunt mai variate şi mai complexe, dar mai ales nealterate de activităţile antropice, cu atat interesul turistic pentru ele este mai mare, iar activităţile turistice pe care le generează sunt mai valoroase şi mai atractive, raspunzând multor motivaţii turistice.

Studiul de faţa şi-a propus să prezinte relaţia care există între resursele naturale şi culturale şi industria turistică. Realizarea lui s-a bazat pe o bogată documentaţie bibliografică, pe datele cele mai noi colaborate ci unele analize statistice şi de pe teren. Aplicarea principiilor actuale de dezvoltare a turismului durabil în zonele turistice a condus la apariţia ecoturismului ca formă deosebită de turism, menită să respecte integritatea peisajelor naturale, a biodiversităţii ecologice, a identităţilor culturale în concordanţă cu cerinţele anumitor segmente de turisti, amatori de natură şi cultură autentică.

Originea acestui studiu rezultă din prezentarea politicilor de management şi marketing axate pe probleme ecologice pentru toate formele de turism. Valorificarea prin turism şi promovarea celor mai originale şi pitoreşti zone turistice au în vedere armonizarea formelor de turism şi a tuturor activităţilor turistice în contextul dezvoltării economice regionale şi locale.

Întregul studiu arată preocupările specialiştilor din turism în exploatarea durabilă a resurselor turistice şi devansează prin conţinutul său modul de prezentare, preocupările din domeniul economiei turismului, protecţiei mediului şi al amenajării teritoriului unde în ciuda unor începuturi de analiză şi iniţiative legislative se remarcă lipsa unui suport legislative, mai deschis spre problemele de factură administrativă, financiară, care sunt elemente de maximă importanţă pentru investiţiile indirecte.

În acest context sunt abordate probleme legate de managementul şi marketingul turistic în stransă corelaţie cu aspectele majore de protecţie a mediului înconjurător pentru a se asigura o mai bună calitate a serviciilor turistice oferite, fapt care sporeşte competivitatea lor pe pieţele turistice externe.În aceasta lucrare am vrut sa urmaresc cerinţele Unitǎţii de Competenţǎ 19 Oferta de produse şi servicii in agenţia de turism şi să scot in evidenţă unele cauze care afecteaza intr-o mare măsură mediul inconjurător şi potenţialul turistic din tara noastră.Pentru a valorifica obiectivele turistice este nevoie de o atentă educaţie a turiştilor cu ajutorul autorităţilor de mediu şi a voluntarilor care lucreaza la diferite activitati pentru un mediu curat,şi anume prin materiale publicitare,cataloage,broşuri,casete video cu zone poluate.Orice turist şi-ar dori ca atunci cand merge intr-o excursie sa aiba parte de toate frumusetile naturii si de un mediu curat şi de aceea trebuie să aibă grija de mediul inconjurător.

Realizarea unor amenajări şi dotări turistice adecvate va determina, în timp şi spaţiu, o diversificare a turismului românesc şi insuşirea acestuia în circuitul turismului european şi internaţional.

Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul înconjurător, aceasta reprezentând”materia sa primă”, obiectul şi domeniul de desfaşurare a turismului, fiind suportul său cadru, purtătorul resurselor sale. Turismul se desfaşoară în mediu şi prin mediu, calitatea acestuia putând favoriza sau nega activitaţile turistice.

Relieful, padurile, râurile, lacurile, marea, monumentele naturii sau de artă şi arhitectură, aerul sau apele minerale, componente ale mediului ,se constituie şi ca resurse turistice ce favorizează desfăşurarea turismului de odihnă şi recreere, de tratament balnear ,de litoral sau cultural, drumeţii. Cu cât aceste resurse sunt mai variate şi complexe şi, mai ales, nealterate, cu proprietăţi cât, mai apropiate de cele primare, cu cât interesul lor turistic este mai mare, iar activităţile pe care le generează sunt mai valoroase şi mai atractive, răspunzând unor foarte variate motivaţii turistice.

Cu cât degradările produse acestuia ia o amploare mai mare, cu atât serviciile turistice sunt mai afectate.

Din punct de vedere economic, neajunsurile semnalate, ca urmare a existenţei de resurse turistice, degradate se reflectă, în primul rând în imposibilitatea valorificării lor turistice ca surse de venituri, constituind, astfel o pierdere definitivă pentru economie.

Deosebirea de acestea, produsele turistice care includ resursele degradate îşi micşorează din valoare, consecinţele fiind directe, materializate în diminuarea cererii turistice şi implicit, utilizarea mai redusă a bazei materiale turistice şi scăderea încasărilor provenite din comercializarea lor.

Sub aspect socio-cultural, efectele negative sunt, de asemenea, importante.Dacă se acceptă ca cele mai importante funcţii ale turismului modern sunt cele recreativ-recuperatitive şi instructiv-educative se întelege mai uşor raportul dintre turism şi mediul înconjurător. Afectarea, chiar şi mica măsură, a acestuia reduce posibilitatle de refacere a sănătăţii şi a forţelor umane, prin diminuarea calităţii factorilor terapeutici sau a celor ce favorizează odihna şi, recreerea ca şi a posibilitaţilor de satisfacere a necesitiiţilor de cultură şi educaţie a oamenilor.

Potenţialul turistic fiind o parte integrantă a mediului înconjurător, existenţa şi dezvoltarea lui depind în mod obiectiv de calitatea acestuia, deci, poate fi considerat un posibil indice de calitate pentru mediul său, altfel spus, un "barometru" al calitiiţii acestuia: se practică intens acolo unde sunt întrunite condiţii bune sau se diminuează şi dispare treptat în zonele unde, din diverse motive, o componentă sau alta a mediului înconjurător ca, de exemplu, peisajul, aerul sau apa, se degradează. În acelaşi timp, prin "exigenţele" pe care le revendică, turismul poate fi o soluţie practică pentru păstrarea nealterată a mediului.

Iată de ce ocrotirea naturii şi conservarea calităţilor sale devin pentru turism o necesitate, acţiunile întreprinse în acest sens concurând la protecţia potentialului turistic.

Cap. I: Protecţia şi conservarea mediului, necesitate obiectivă a dezvoltării turismului

Calitatea mediului este afectată, în general, de două grupe de factori esenţiali: factori cu caracter obiectiv, rezultaţi prin manifestarea unor fenomene naturale nefavorabile şi factori subiectivi, cauzaţi de activităţi umane. Printre multiplele activităţi prin care omul poate contribui la distrugerea mediului se includ şi activităţile turistice, desfăşurate neraţional şi necontrolat, în teritoriu. Spre deosebire însă de rezultatele nocive pentru mediu, pe care le generează unele îndeletniciri (ca, de exemplu, cele industriale), ale căror efecte pot fi, în cel mai fericit caz, limitate, turismul îşi poate aduce o contribuţie proprie, semnificativă, nu numai la stoparea degradării cadrului natural, cauzată de activităţile desfăşurate, dar şi în direcţia protejării şi conservării mediului, prin adoptarea unor reglementări specifice şi eficiente.

Relieful, reţeaua hidrografică, peisajul, resursele naturale de factură balneară, monumentele naturii etc, la care se adaugă şi resursele antropice ca monumente de arhitectură si artă, siturile arheologice şi istorice ş.a. reprezintă componente ale mediului ambiant şi se constituie în resurse de ofertă si atracţie turistică, favorizante pentru desfaşurarea unor multiple forme de turism: de la drumeţie, odihnă şi recreere, la turismul de sănătate sau cel cultural etc. Cu cât aceste resurse sunt mai variate şi complexe, dar mai ales nealterate şi neafectate de activităţi distructive, cu atât atracţia lor devine mai puternică şi generează activităţi diversificate, răspunzând, astfel, unor foarte variate motivaţii turistice.

Rezultă ca relaţia turism-mediu ambiant are o importanţă deosebită, ocrotirea şi conservarea mediului ambiant reprezentând condiţia primordială de desfăşurare şi dezvoltare a turismului.