Evaluarea Potențialului Turistic și Posibilități de Valorificare în Subcarpații Buzăului

INTRODUCERE

Înzestrată cu un potenţial turistic de excepţie, bucurându-se de o climă favorabilă practicării turismului cu o floră şi o faună bogată, cu numeroase monumene istorice, de artă şi arhitectură, zonă subcarpatică buzoiană poate satisface - prin turismul balnear, cultural etc. - cerinţele unor segmente importante ale cererii turistice interne şi internaţionale.

Varietatea şi bogăţia resurselor turistice naturale şi antropice conferă acestei zone mari disponibilităţi pentru turism.

Prezenţa unor fenomene unice în ţară - Vulcanii Noroioşi, fenomenele de endocarst din Platoul Meledic, - prezenţa apelor minerale care constituie baza dezvoltării staţiunii balneo-climaterice Sărata Monteoru, bogată în locuri istorice - situri şi cetăţi dacice, biserici şi mănăstiri - zona subcarpatică buzoiană se înscrie printre cele mai atractive zone ale ţării noastre.

Dacă la acestea se mai adaugă multe din realizările economice şi sociale de mare interes pentru orice vizitator precum şi bogăţia sufletească a oamenilor acestor locuri recunoscuţi pentru ospitalitatea lor, putem afirma că zona Subcarpaţilor Buzăului îşi poate croi cu succes un drum spre un loc de frunte printre zonele turistice româneşti.

O bună promovare a nenumăratelor resurse turistice existente aici şi modernizarea bazei tehnico - materiale care face posibilă exploatarea acestor resurse, sunt factori importanţi pentru relansarea turismului în această zonă.

Tocmai de aceea, lucrarea de faţă îşi propune să realizeze în mod obiectiv o evaluare a potenţialului turistic din această zonă analizând şi modalităţile de valorificare ale acestui potenţial.

ISTORICUL CERCETĂRILOR

Prin complexitatea reliefului, prin bogăţia resurselor sale, prin frumuseţea şi varietatea peisajelor – cu care a fost înzestrată - însufleţite de oamenii harnici şi primitori ai acestor meleaguri, zona subcarpatică buzoiană a atras atenţia unui mare număr de geografi care, în decursul timpului au studiat aceste locuri, dedicându-le o mare parte din opera lor.

Un mare interes pentru problemele regiunii – legate mai ales de aspectele reliefului şi ale peisajului geographic – l-a manifestat în lucrările sale cunoscutul geograf Ion Petrescu Burloiu (1977) – autor buzoian, ataşat locurilor pe care le-a străbătut din copilărie.

Tânăr student, autorul începe să cerceteze ca geograf pentru ca mai târziu, materialul adunat să facă obiectul unei teze de doctorat.

Asupra limitelor subcarpaţilor Buzăului s-au pronunţat în decursul timpului atât geografi cât şi geologi, fiecare încercând să-i delimiteze conform argumentelor luate în calcul sub aspect geographic sau geologic.

De menţionat în acest sens Vintilă Mihăilescu (1966, p.226-231) care stabileşte limita vestică a Subcarpaţilor Buzăului pe Valea Teleajenului şi Nicolae Popp (1971, p.57) care stabileşte această limită pe Bârsa Chiojdului şi Cricovul Sărat.

În domeniul geografiei umane se remarcă lucrările unor prestigioşi geografi care au studiat această zonă : Melinda Cândea (1986), Valeria Alexandrescu (1986), Violeta Nancu (2000) şi Ioana Stefănescu. Cu valoroase lucrări despre turismul în această zonă se detaşează cunoscuţii geografi Mihai Ielenicz şi Grigore Posea (1974). “Zona geografică Buzău” este studiată de Olga Horşia (1979).

"Zona etnografică Buzău" este studiată de Olga Horşia (1979).

De menţionat "Centrul pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului" - Buzău (1999) care prin "Ghidul Turistic al judeţului Buzău" şi "Albumul monografic" al judeţului Buzău (1997) a încercat o relansare a turismului în această zonă.

La studierea acestei zone şi-au adus aportul şi câţiva negeografi printre care Ion Ionescu (1990) şi Ion Istrate (1992).