Fundu Moldovei

FUNDU MOLDOVEI

Fundu Moldovei este o comună reprezentativă pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatră etnofolclorică deosebit de interesantă, consemnată ca atare încă de la începutul secolului, când a fost aleasă, la îndemnul istoricului Ion Nistor, ca una din cele patru puncte de reper pentru cercetările sociologice întreprinse de Dimitrie Gusti - primele de gen din România.

Fundu Moldovei este o regiune conservatoare, locuită de munteni, creatori și păstrători ai unor forme proprii de viață materială și spirituală; comuna atrage prin elemente de arhitectură tradițională și de civilizație a lemnului, prin viața păstorească și prin celelalte ocupații, prin meșteșuguri, costum popular, obiceiuri, ceremeonialuri, prin diversitatea coregrafică a jocurilor populare, repertoriul muzical, viața culturală în general.

Asezare geografica

Comuna Fundu Moldovei este aşezată pe cursul superior al râului Moldova , în partea vestică a judeţului Suceava, la o distanţă de 13 Km de oraşul Câmpulung Moldovenesc şi la 88 Km distanţă faţă de oraşul Suceava – reşedinţa judeţului Având forma unui patrulater neregulat , comuna Fundu Moldovei este încadrată între coordonatele geografice de 47*30’latitudine N în sudul comunei , 47*35’în nord prin satele Botuşel şi Braniştea , 25*20’longitudine estică prin Smida Ungurenilor , Botuş Braniştea , 25*25’longitudine estică în partea estică a comunei chiar prin sediul ei administrativ.

Comuna este aşezată într-o depresiune tectono-erozivă traversată de râul Moldova , fiind înconjurată de culmile Obcinii Mestecăniş astfel : la est culmea Lucina Muncel , la vest culmea Mestecănişului , în sud culmea Arsâneasa , iar în nord râul Moldova traversează culmea Lucina Muncel unde taie chei pitoreşti în calcare dolomitice.

Relieful comunei este o depresiune , altitudinile cele mai scăzute aflându-se în partea centrală în lungul văii Moldova 821 m în amonte de Braniştea şi 718 m la ieşirea din comună spre Pojorâta Această depresiune este înconjurată de culmile Obcinii Mestecăniş : în nord-est Bobeici-1230 m , Obcina Ursului-1242 m , Runcul Botuşelului-1146 m , Botuşul Mare-1477 m , Vf.Colacu-1128 m , Floarea-1145 m , Dealul Negru-1217 m , Răchitiş-1227 m , iar în sud Culmea Capra-1277 m Culmile secundare au în general altitudini cuprinse între 1000-1100 m: Deluţ-1030 m , Preluca-1062 m , Delniţa-1045 m , Smida Ungurenilor-1086 m , Măgura Lefelor-1093 m

Căi de acces:

- din Transilvania peste Pasul Tihuta

- din Maramures peste Pasul Prislop

- din Moldova peste Pasul Mestecanis

- pe Valea Bistritei pe soseaua care leaga Piatra Neamt de Vatra Dornei

Pe timp de vară, mai sunt şi alte căi de acces, practicabile cu autoturisme de teren, dinspre:

-Cârlibaba/ drum forestier

-Găina / Lucina – Moldova Suliţa – Breaza – Colacu – Fundu Moldovei

-Brodina / Brodina – Brodina de Sus – Moldova Suliţa – Breaza – Brotuş – Colacu – Fundu Moldovei

-Cârlibaba / Cârlibaba – Valea Stânei – Obcina Ursului – Botoşel – Botoş – Cârlibab

-vechiul drum al tătarilor / Mestecăniş – Colacu – Orata – Botuşol Mare – Cârlibaba

Distantele fata de principalele localitati

- Suceava - Fundu Moldovei = 82 km (DN 17, E 576, apoi drum judetean Pojorata - Fundu Moldovei)

- Campulung Moldovenesc - Fundu Moldovei = 16 km (DN 17, apoi drum judetean Pojorata - Fundu Moldovei)

- Vatra Dornei - Fundu Moldovei = 35 km (DN 17, apoi drum judetean Pojorata - Fundu Moldovei)

- Gura Humorului - Fundu Moldovei = 46 km (DN 17, apoi drum judetean Pojorata - Fundu Moldovei)

- Cluj - Fundu Moldovei = 233 km (DN 17, apoi drum judetean Pojorata - Fundu Moldovei)

- Iasi - Fundu Moldovei = 220 km (DN 17, apoi drum judetean Pojorata - Fundu Moldovei)

- Bucuresti - Fundu Moldovei = 485 km (din Suceava DN 17 Suceava - Gura Humorului - Campulung Moldovenesc - Pojorata, apoi drum judetean Pojorata - Fundu Moldovei)