Județul Hunedoara

1.Localizarea si caracterizarea judetului

Scurt istoric

Istoria acestei regiuni este extrem de bogata in evenimente, din paleoliticul mijlociu, existand dovezi ale asezarilor umane din a doua etapa a Epocii Fierului purtand amprenta civilizatiei geto-dacice si apoi a civilizatiei daco-romane ca si a unirii in primul mileniu a organizarilor prestatale de la Strei, Dobra si Hunedoara. In secolul al XIII-lea, Hunedoara devine autoguvernanta. In urmatoarele secole au fost scrise importante pagini de istorie: batalia impotriva otomanilor condusa de Iancu de Hunedoara (in secolul al XV-lea), rascoala iobagilor condusa de Horia, Closca si Crisan (1784), participarea la evenimentele revolutiei din 1848-1849 sub conducerea lui Avram Iancu, participarea masiva la creerea Statului National Roman (1 Decembrie 1918) si participarea la cele doua razboaie mondiale. Teritoriul judetului Hunedoara este un adevarat loc sacru al istoriei romanesti. Pe teritoriul judetului s-a aflat capitala staului Dacia, condus de Burebista si Decebal, Cetaea Sarmizegetusa (in Muntii Orastie) si Ulpia Traiana Sarmizegetusa (in Tara Hategului), romanii stabilindu-si aici capitala provinciei dupa cucerirea Daciei. Nicolae Olahus (secolul al XV-lea), Matei Corvin, Ioan Budai Deleanu, Aurel Vlaicu, Ovidiu Densusianu, Silviu Dragomir sunt cateva din personalitatile care s-au nascut in acest judet. Toate vestigiile istorice de pe intreg teritoriul judetului sporesc potentialul turistic al judetului, judet aflat in continua dezvolare.

Asezare geografica

Judetul Hunedoara este situat in vestul Romaniei si se intinde pe 7.016 kmp, suprafata care reprezinta 2,9% din suprafata totala a Romaniei. Principalele localitati ale judetului sunt municipiile Hunedoara, Petrosani, Brad, Orastie si orasele Calan, Hateg, Simeria, Vulcan, Petrila, Lupeni, Uricani si Aninoasa. Populatia totala a judetului numara 543.848 locuitori, din care 414.088 locuiesc in zona urbana si 129.760 in zona rurala. Forma de relief predominanta este muntoasa, Masivul Retezat avand inaltimi de 2.500 m. Raurile principale au peste 500 km lungime si pe intreaga suprafata a judetului se gasesc peste 80 de lacuri glaciare. Bogatiile solului si subsolului constau in carbune (huila), minereuri neferoase (cupru si aur), ape minerale, paduri de fag si pin.

Cai de acces

Căi rutiere.Judeţul Hunedoara este străbătut de două drumuri europene principale (E68 şi E79) şi de unul secundar (E673), de una din ramurile Coridorului Pan-European IV, peste care se suprapun axa rutieră TEN-T 7 şi axa feroviară TEN-T 22. În ceea ce priveşte reţeaua de căi rutiere, în judeţul Hunedoara, procentul drumurilor publice modernizate este mai mic faţă de cel la nivel naţional. De asemenea, densitatea drumurilor publice. Punctele slabe constau şi în lipsa autostrăzilor, capacitatea portantă scăzută a structurii drumurilor existente cu efecte de degradare accelerată, marcarea, inscripţionarea şi iluminarea de slabă calitate, cu efecte negative asupra siguranţei circulaţiei, procentul ridicat de drumuri judeţene ne-modernizate. Trei drumuri europene traversează judeţul.

Densitatea căilor ferate (41,2 km / 1000 km²) este sub media naţională (45,9 km / 1000 km²), în vreme ce cea rutieră înregistrează cea mai mare valoare din regiune (45,4 km / 100 km²), cu mult peste media naţională (33,5 km / 100 km²).

Căi aeriene .La transporturile aeriene, judetul Hunedoara este slab reprezentat, existand un aeroport langa Deva destinat doar activitatilor aviatiei sportive, fapt care il izoleaza din acest punct de vedere de alte centre economice importante, din tara si strainatate. Acest lucru explica, partial, lipsa de atractivitate a judetului pentru investitorii straini potentiali. La capitolul cai navale, judetul nu are nici un curs de apa navigabil.

Nivelul de dezvoltare economic

Judeţul Hunedoara a cunoscut în anii 1960-1970 o puternică imigrare de populaţie venită din regiunile defavorizate din Nord (Maramureş) şi est (Moldova). Urbanizarea a fost accelerată (Judeţul Hunedoara are cea mai ridicată rată de urbanizare din ţară, după capitală, respectiv 75,9% populaţie urbană), infrastructurile au fost şi ele puternic dezvoltate, ţinându-se cont de caracterul strategic al producţiei industriale hunedorene în ansamblul naţional. In economia judetului ponderea o detine industria, din care predominante (peste 62%) sunt ramurile industriei miniere si metalurgice; o pondere importanta o detin si ramurile: energie electrica, exploatarea si prelucrarea lemnului, materialele de constructii, industria usoara, chimie alimentara, artizanat etc.

2.Prezentarea potentialului turistic al judetului

2.1.Resurse turistice naturale

Munti

Relieful Judeţului Hunedoara este unul preponderent muntos, munţii ocupând circa 68% din suprafaţa totală a judeţului, fiind reprezentaţi de unităţi ale Carpaţilor Meridionali care depăşesc frecvent 2000 m (Munţii Şureanu, Parâng, Retezat, Godeanu, Ţarcu, Vâlcan) şi ale Carpaţilor Occidentali (Munţii Poiana Ruscă, Munţii Metaliferi, Munţii Bihor, ale căror înălţimi depăşesc rareori 1.400 m). O altă treaptă de relief o reprezintă depresiunile intramontane (Depresiunea Petroşani, Depresiunea Haţegului, Depresiunea Brad) şi culoarele de văi (Culoarul Strei – Cerna, Culoarul Orăştiei, Culoarul Bistrei, Defileul Mureşului între Deva şi Zam), care oferă condiţii propice pentru locuire şi activităţi antropice.