Județul Neamț

1.LOCALIZARE SI CARACTERIZARE

Judetul Neamt este situat in partea central-estica a Romaniei ,cuprinde teritoriul dintre paralela 46 grade 40 minute si 47 grade 20 minute latitudine nordica si medianele 25 grade 43 minute si 27 grade 15 minute longitudine estica.

Se invecineaza la nord,nord-vest cu judetul Suceava,la est cu judetele Iasi si Vaslui ,la sud cu judetul Bacau iar la vest cu judetul Harghita.Suprafata judetului este de 5 890 km2 ,reprezinta 2,5% din teritoriul tarii.

Muncicipiul Piatra Neamt este resedinta de judet.Ca unitate administrative-teritoriala ,judetul Neamt este format din 2 municipii,2 orase si 70 de commune cu 347 sate (anexa 1).

Judetul Neamt se afla la o intersesctie de drumuri nationale ,judetene si comunale: DC 7 Tirgu Neamt – Raucesti - Ungheni si DC 171 Tirgu Neamt – Oglinzi – Raucesti, D15B Poiana Teiului –Cristesti, DN15C Piatra Neamt-Vadul Moldovei, DJ 155I Tirgu Neamt – Tupilati.In ceea ce priveste transportul feroviar o importanta deosebita o are magistrala Bucuresti-Suceava-Ucraina care traverseaza estul judetului cu mai multe ramificatii.In ceea ce priveste transportul rutier regiunea este traversata de magistrala rutiera Bucuresti-Suceava si exista mai multe noduri rutiere de mare importanta: Roman, Piatra Neamt, Targu Neamt.

Judeţul Neamţ a urcat 16 locuri în topul falimentelor. De pe locul 19, la finele anului 2006, a ajuns pe locul 3 încă din prima jumătate a anului 2007 (potrivit unui studiu realizat de analiştii de la Coface). Materialul reliefează faptul că în anul 2007 în judeţul Neamţ s-au înregistrat cele mai multe falimente în domeniul comerţului. Evoluţia judeţului din punct de vedere economic, din perspectiva aportului la Produsul Intern Brut (PIB) in perioada 2001-–2005, valoarea realizată în judeţul Neamţ reprezenta în medie peste 14 la sută din PIB-ul anual al Regiunii de Nord–Est şi 1,7 la sută din cel naţional. Din păcate, Regiunea de Nord–Est este cea mai săracă din ţară, PIB-ul pe locuitor situîndu-se sub media ţării, iar PIB-ul judeţului Neamţ sub media regiunii. PIB-ul pe locuitor din judeţul Neamţ se situa în anul 2001 cu 28,9 la sută sub media ţării şi cu 0,8 la sută sub media regiunii, urmînd o evoluţie negativă, astfel că, în 2005, se situa cu 34,2 la sută sub media pe ţară şi cu 3,9 la sută sub media pe regiune. Din punctul de vedere al PIB/locuitor, judeţul Neamţ se situa, în anul 2005, pe locul 35 în ţară şi pe locul 4 în cadrul Regiunii Nord–Est.

Judetul Neamt se remarca prin municipiul Piatra Neamt care din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al judetului dupa Municipiul Roman. Orasul a cunoscut o dezvoltare economica remarcabila in ultimul timp, fiind declarat si resedinta regiunii de dezvoltare nord - est. densitatea populatiei: 1.592 loc./kmp (in 1992), respectiv 1.354 loc./kmp (in 2002) .

2.PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC

Relief .Judetul Neamt ocupa un teritoriu asezat in jumatatea de E a tarii, incluzand o parte din Carpatii Orientali, Subcarpatii Moldovenesti si Podisul Central Moldovenesc.

Dispunerea in altitudine a reliefului conditioneaza individualizarea de tipuri de peisaj cu trasaturi particulare, integrate spatiului montan si extramontan.

Intalnim si zone joase, versanti ai vailor, culmi si platouri montane.

Teritoriul judetului Neamt are o dispunere de urias amfiteatru natural cu fatada expusa catre E; partea vestica se sprijina pe culmile inalte ale muntilor vechi, cristalini si sedimentar, joase de flis, a dealurilor si depresiunilor subcarpatice, a colinelor si luncilor joase din Podisul Moldovenesc.

Marile unitati de relief care includ in cuprinsul lor parti din teritoriul judetului Neamt sunt: Carpatii Orientali, Subcarpatii Moldovenesti si Podisul Moldovenesc. Regiunea montana: Muntii Budacului , Muntii Haghimas ,Muntii Ceahlau ,Muntii Tarcaului ,Muntii Stanisoarei . Subcarpatii: Depresiunea Neamt ,Depresiunea Cracau-Bistrita ,Depresiunea Tazlau. Regiunea de podis: Podisul Barladului ,Dealurile piemontane pericarpatice ,Culoarul Moldova-Siret.

Cu siguranta cel mai impresionat lant muntos il reprezinta muntii Ceahlau . Masivul Ceahlau constituie o individualitate morfologica bine conturata si clar delimitata fata de unitatile de relief din jur. Din toate partile este inconjurat de vai adanci care contribuie la sublinierea ,,personalitatii’’ sale ca masiv izolat. Asfel, catre est, masivul Ceahlau este delimitat de valea Bistritei, inundata in amonte de Carnu de catre apele lacului Izvorul Muntelui, la nord ajunge in valea Bistricioarei, la vest se intinde pana in vaile Capra-Pinsec, iar la sud este delimitat de valea Bicazului.

In cadrul masivului Ceahlau se deosebesc doua subunitati disctincte: una centrala inalta si alta externa si joasa, mult mai intinsa de cat prima.

Subunitatea inalta apare ca o cupola uriasa, care domina cu 600-700 m culmile muntoase din jur. Explicatia pastrarii suspendate a partii centrale a Ceahlaului fata de culmile inconjuratoare consta in primul rand in rezistenta mare a stivei groase de conglomerate din care este alcatuita aceasta zona. Subunitatea joasa de la exteriorul masivului Ceahlau este un ansamblu de culmi orientate radial fata de cupola centrala inalta.

Formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci. Peştera Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordică a Munţilor Hăşmaş, pe raza comunei Bicazu Ardelean. Peştera are 120 de metri lungime şi nu este accesibilă publicului. Peştera Toşorog este situată în nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraşul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului. Complexul Detunate se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz. Peştera Groapa cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlău iar Peştera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc.

Clima este temperat-continentala, avand un caracter neuniform datorita reliefului. Vanturile specifice bat dinspre nord-vest si nord, iar pe Valea Siretului de la nord si sud. Fiind situat intr-o minidepresiune, localitatea este adapostita de masele de aer rece si de gerurile din timpul iernii.Clima este in general blanda, cu veri scurte dar placute si ierni domoale. Din datele statistice se cunoaste ca temperatura maxima inregistrata pana acum a fost de 38,6 °C iar minima a fost de -32 °C.Temperatura medie pe durata a 365 de zile oscileaza de la un an la altul. Astfel, au fost ani in care media a fost de 7,5°C, dar si ani in care media a fost de 9 °C. Cu toate acestea, temperatura medie anuala este considerata de 8,4 °C.

Arii protejate în judeţul Neamţ

10 rezervaţii forestiere ("Padurea de argint", "Codrii de aramă" etc.);

3 rezervaţii paleontologice (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din Piatra Neamt);

5 rezervatii geologice (Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea etc);

3 parcuri dendrologice cu arbori seculari;

12 rezervatii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice si mixte;

5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari si un ulm secular.

Ariile naturale de interes naţional şi local ocupă suprafaţa de 38.448 ha. Dintre acestea, poate cele mai impresionante sunt Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 7.742 ha şi Parcul Naţional "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. O altă arie protejată, de interes naţional, este rezervaţia naturală de la Vânători şi care cuprinde 26.380 ha.

Judetul Neamt se poate imparti in 6 sectiuni in functie de obiectivele turistice: PIATRA-NEAMŢ ŞI ÎMPREJURIMI ("Perla Moldovei"- capitala istorică a unui străvechi ţinut românesc) , VALEA BISTRIŢEI (zona cu cele mai numeroase monumente ), PIATRA-NEAMŢ – RĂZBOIENI (cuprinde monumente mai puţin cunoscute, realizate în general din piatră şi cărămidă, dar şi din lemn), PIATRA-NEAMŢ - TÂRGU NEAMŢ (alături de Valea Bistriţei este cel mai căutat şi mai important traseu turistic al judeţului Neamţ), ZONA ROMANULUI (în această zonă predomină construcţiile de zid, capabile a servi la nevoie şi în scopuri defensive ), PIATRA-NEAMŢ - TAZLĂU – COSTIŞA (ocupă partea sudică a judeţului, în care monumentele cu valoare istorică sau arhitecturală deosebită devin tot mai rare )