Mănăstirea Curtea de Argeș

ARGUMENT

Mănăstirea Curtea de Argeş este o mănăstire din România situată în oraşul Curtea de Argeş Ansamblul cuprinde biserica episcopală unu dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din ţara românească.

Situată la capătul unu boulevard cu tei bătrâni de sute de ani, Mănăstirea Curtea de Argeş este cel mai important loc de pelerinaj şi rugăciune din judeţul Argeş, având hramul “Adormirea Maicii Domnului”.

Ctitorita în vremea domnitorului Neagoe Basarab,între 1512-1517, mănăstirea este partea a celei mai celebre legende romaneşti: “Legenda Meşterului Manole”. Cunoscută şi drept Biserica Episcopală, deoarece a fost scaun episcopal între anii 1739 şi 1748, lăcaşul de cult are o lungime de 18 metri, o lăţime de 10 metri şi înălţimea de 25 de metri.

Ca o curiozitate , naosul şi pronausul nu sunt despărţite cu o uşă , ci doar de un chenar de uşa montat între două coloane.

De-a lungul timpului a fost supusă la mai multe lucrări de restaurare. Forma actuală a fost dată de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy şi de arhitectul roman Nicolae Gabrilescu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea lucrările de refacere au fost terminate în anul 1885 iar biserica a fost sfinţită la 12 octombrie 1886.

În interior atrage atenţia atât pictură murală în ulei executată de pictorii francezii F. Nicolle,Ch. Renouard şi de romanul N. Constantinescu din Curtea de Argeş, cât mai ales grupul celor 12 coloane reprezentând pe cei 12 Apostoli T ot în interiorul Mănăstirii se afla moaştele Sfintei Filofteea, părţi din moaştele Sfinţilor Serghie,Vach şi al Mucenicei Tatiana şi Evanghelia Învierii din Sâmbăta Mare, scrisă cu litere de aur de Regină Elisabeta. De asemenea aici se odihnesc rămăşiţele pământeşti ale Regilor Ferdinand şi Carol I,precum şi ale Reginelor Elisabeta şi Maria.

Izvoarele istorice spun că la Curtea de Argeş a avut loc o canonizare, la 16 august 1517 a Sfântului Ierarh Nifin(1508), Patriarh al Constantinopolului şi Mitropolit al Munteniei(1500-1505). De aici moaştele sale, aşezate într un sicriu de argint , placat cu aur ,au fost trimise la Mănăstirea Dioniseu-Athos. Tot în acest lăcaş s a refugiat Sfântul Cuvios Martis Sofronie de la Cioară, unul dintre apărătorii credinţei ortodexe din Transilvania.

Datorită notorietăţii şi încărcăturii spirituale de care se bucura ,Mănăstirea Curtea de Argeş se afla pe toate pliantele şi albumene de prezentare a României. În fiecare an potrivit statistici ,trec pe aici circa 100.000 de turişti şi pelerini. Cele mai aglomerate zile sunt la sărbătoarea “Adormirii Maicii Domnului”la Izvorul Tămăduirii şi de Sfânta Filofteea. La această ultimă sărbătoare,moaştele Sfintei sunt scoase afară şi credincioşii trec pe sub ele,existând credinţa că apără de boală şi de rele.

Legendele

“Legenda Meşterului Manole”de care este legat numele mănăstirii Curtea de Argeş spune că domnitorul tocmise pe cei mai mari meşteri pentru a ridica lăcaşul de cult Dar ceea ce ei construiau ziua, se darma noaptea. Într o noapte, Manole a visat kca dacă îşi zideşte soţia în unul din ziduri, construcţia va rezista. A doua zi, când nevasta să Ana a venit să-i aducă de mâncare, Manole a zidit-o pe latura sudică. Când totul a fost gata Neagoe Basarab a rămas impresionat de frumuseţea Mănăstirii, a poruncir slujitorilor să ia scările care duceau la acoperiş pentru că meşterii să nu mai poată coborî şi să facă alta biserica mai frumoasă. Atunci Manole şi a făcut aripi din sita ca să zboare , dar s-a prăbuşit. Se spune că în locul unde s-a prăbuşit Manole a apărut un izvor care reprezintă lacrimile lui Manole De altfel izvoril se afola chiar în apropierea mănăstirii şi se numeşte Izvorul Meşterului Manole.

O altă legendă se referă la moaştele Sfintei Filofteea, o fetiţă de 12 ani , care sunt depuse în paraclisul Mănăstirii. Se spune că , fetiţa mergea cu mâncare la muncitorii angajaţi de tatăl său. Într-o zi însă , ea a dăruit mâncarea cerşetorilor întâlniţi pe drum Atunci tatăl a ucis-o cu o lovitură de topor. Corpul fetiţei nu a putut fi ridicat de jos decât în momentul în care a fost pomenit numele Mănăstirii Curtea de Argeş. Din acest motiv preoţii au hotărât să ducă moaştele la această mănăstire.

În oraşul Curtea de Argeş ,turiştii mai pot vizita Biserica Sannicora, care datează din secolul al XIX-lea, clădită pe un platiu înalt,probabil împreună cu prima curte domnească,despre care ,unii istorici spun că ar fi fost modelul după care a fost construită Biserica din Densuş.