Cuprins
- Introducere
- Cap.1. Prezentare generală a județului Timiș
- Cap.2. Prezentare generală a comunei Dudeștii Vechi
- 2.1. Dimensiunea istorică a comunei Dudeștii Vechi
- 2.2. Statutul administrativ al comunei Dudeștii Vechi
- Cap.3. Caracteristicile fizico-geografice ale localității Dudeștii Vechi
- 3.1. Așezare geografică
- 3.2. Considerații geologice
- 3.3. Clima
- 3.4. Hidrografia
- 3.5. Flora și Fauna
- 3.5.1. Flora
- 3.5.2. Fauna
- 3.6. Riscuri naturale
- 3.7. Forme de relief
- Cap.4. Aspecte demografice
- 4.1. Evoluția populației
- Cap.5. Activitatea economică a comunei Dudeștii Vechi
- 5.1. Agricultura
- Cap.6. Echiparea tehnică a localității
- Cap.7. Aspecte sociale
- Cap.8. Ecologie
- Concluzii
- Bibliografie
Extras din proiect
Introducere
În cadrul acestei lucrări este prezentată o analiză a localităţii Dudeștii Vechi alături de satele care-i aparţin, Dudeștii Vechi, Cheglevici și Colonia bulgară - judeţul Timiș.
Pe parcursul lucrării sunt analizate atât caracteristicile fizico-geografice, economice, cât şi cele demografice şi sociale.
Această lucrare oferă o vedere de ansamblu, a trăsăturilor pozitive cât şi a celor negative, ale localităţii Dudeștii Vechi, pe baza cărora putem trage foarte uşor concluzii asupra punctelor ce trebuie îmbunătăţite pentru ca această zonă rurală să se alinieze cerinţelor locuitorilor din zonă.
Am ales această temă a lucrării, pentru că în prezent dezvoltarea rurală se situează pe primul plan în obiectivele de dezvoltare ale Uniunii Europene.
Dezvoltarea comunităţilor rurale poate fi descrisă ca un proces în care comunitatea este implicată în mod activ, în scopul mobilizării tuturor iniţiativelor pentru valorificarea resurselor proprii în beneficiul social şi economic al comunităţii.
Problemele rurale, respectiv cunoaşterea, cercetarea, dezvoltarea şi ameliorarea lor sunt activităţi complexe, de importanţă vitală pentru o ţară (prin dimensiunea spaţiului rural, exprimată prin activităţi productive, de servicii, cultural-sociale, de habitat şi de turism) a căror rezolvare nu poate fi soluţionată prin activităţi pe termen scurt. De aceea sunt necesare programe integrate succesive, cu efecte de durată (durabile), care să se finalizeze prin îmbunătăţirea condiţiilor instituţionale şi umane.
Cap.1. Prezentare generală a județului Timiș
Județul Timiș este situat în partea de vest a țării având granița cu Iugoslavia și Ungaria spre vest și Arad, Hunedoara și Caraș-Severin în nord, est, și sud. Așezarea geografică a județului Timiș este foarte avantajoasă, la întretăierea celor mai importante drumuri europene unde culturile și civilizația din vest interferă cu cele din est.
Judeţul Timiş face parte din regiunea de dezvoltare Vest, alături de judeţele Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara.
Județul Timiș, este cel mai mare județ al României, cu o suprafață de 8.697 km pătrați, beneficiază de o climă temperată, are două treimi din teritoriu acoperite cu câmpii traversate de râurile Timiș, Bega și Bârzava. La est câmpia se ridică blând printre dealuri acoperite de vii și livezi spre înălțimile medii ale Munților Poiana Ruscăi.
Județul Timiș are o populație de peste 690.000 locuitori, peste 60% dintre aceștia trăiesc în zona urbană reprezentată de două municipii, Timișoara și Lugoj și cinci orașe, Buziaș, Deta, Jimbolia, Sânnicolau Mare și Făget. După naționalitate 80,1% sunt români, 9% - unguri, 3,8 % - germani, 2,4 % - sârbi, etc. Capitala județului Timiș este Timișoara, al patrulea oraș ca mărime al țării, este un important centru istoric, economic, financiar, cultural și științific, adevărată poartă a României spre Europa Occidentală.
Fig.1. Harta județului Timiș
Istoric. Continuitatea vieții pe aceste meleaguri este atestată încă din cele mai vechi timpuri, județul Timiș aparținând statului dac sec. II î.Ch. iar, mai apoi, Imperiului Roman sec. II - III d.Ch. Regiunea istorică Banat, din care face parte și județul Timiș, a cunoscut un fenomen de feudalizare timpurie, în secolul al XI-lea, existând un voievodat românesc condus de Glad, cu capitala la Morisena.
Două secole mai târziu, este consemnată existența cetății Castrum Timissiensis-Timișoara. În anul 1552, Banatul este cucerit de oștile otomane conduse de Soliman Pașa și rămâne timp de 164 de ani sub stăpânire turcească, respectiv până în anul 1716, când Timișoara este eliberată de Armata Imperială Austriacă.
În sec. XVIII, este perioada marilor transformări, materializate în vaste lucrări de construcții, ceea ce face ca județul Timiș să se integreze zonei de civilizație a Europei Centrale.
După Primul Război Mondial și unirea cu Regatul României, urmează o perioadă prosperă în care se înființează primele instituții de învățământ superior și crește numărul instituțiilor culturale. Această evoluție pozitivă este însă întreruptă brutal de cel de-al Doilea Război Mondial. Județul Timiș este reînființat în anul 1968, în structura și pe teritoriul pe care-l ocupă și în prezent.
Obiective turistice în județul Timiș.
În Județul Timiș există mai multe rezervații și monumente ale naturii, mănăstiri și peșteri, dintre acestea amintim:
- Mlaștinile de la Satchinez (la cca 25 km nord-vest de Timișoara), interesantă și pitorească rezervație ornitologică, denumită și Delta Banatului (mlaștinile largi, cu stufuri dese și bălți întinse dau aspectul unei mici delte). Vizitatorii pot admira coloniile de păsări care se cuibăresc în zonă, multe dintre ele fiind specii rare, aflate pe cale de dispariție (stârcul roșu, stârcul galben, egreta mică);
- Parcul Dendrologic-Bazoș (la aproximativ 15 km sud-est de Timișoara, la 8 km sud de Remetea Mare), rezervație forestieră, de mare importanță științifică. Beneficiind de un climat submediteranean, aici cresc arbori proveniți din cinci continente;
- Locul fosilier Rădămănesti - rezervație paleontologică, la 10 km nord de Lugoj.
- Sărăturile de la Diniaș - rezervație floristică, la 25 km sud-vest de Timișoara.
- Peștera de la Românești situată la 13 km de Făget.
- Peștera albastră-lângă Pietroasa, la 12 km de Făget.
- Peștera Stânca lui Florian aflată lângă Tomești, la 17 km de Făget.
Turismul în județul Timiș. Județul Timiș este reprezentat de un potențial natural diversificat, de la culmile pleșuve ale Munților Poiana Ruscăi până la Câmpia Timișului, de varietatea faunei și florei. Pitorescul zonei montane, izvoarele de ape minerale și termale, recunoscute pretutindeni pentru calitățile lor curative, precum și varietatea elementelor de arhitectură, artă populară și folclor asigură oferte de turism pe gustul fiecăruia.
Tumultoasa istorie multimilenară a zonei județului Timiș a lăsat posterității numeroase și importante monumente și vestigii de mare valoare națională și europeană: Castelul Huniazilor, Casa lui Eugeniu de Savoya, Palatul Dicasterial, bastionul vechii Cetăți Timișoara, biserica Mănăstirii Minorite, Hanul Poștei, Turnul Sf. Nicolae, Sinagoga Sephardic (în Lugoj), Cetatea Ciacova, Castelul Regal din Banloc, Monumentul de la Tapae, și multe altele.
Parcul dendrologic din Bazoș, Rezervația Ornitologică Satchinez, pădurile seculare Pișchia, Biniș, Hodoș-Remetea Mică, Chevereșu Mare cu o bogată faună, izvoarele de apă minerală de la Buziaș, Calacea sau Ivanda, lacul artificial situat in zona Surduc, Peștera Românesti Cave etc. sunt puncte de atracții turistice în județul Timiș.
Tot în județul Timiș se mai pot vizita numeroase case memoriale aparținând unor personalități ce fac parte din cultura internațională: casa-muzeu Nikolaus Lenau, casele memoriale ale lui Brediceanu, Vidu, Grozăvescu, Traian Vuia în Lugoj, casele memoriale ale muzicianului Bela Bartok și pictorului Ștefan Jager, Domul Catolic din Timișoara.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Monografia Localitatii Dudestii Vechi.doc