Organizarea și amenajarea unei unități de alimentație

ARGUMENT

La baza acestei lucrari sta descoperirea vocatiei pentru meseria aleasa si practicata timp de doi ani, in care activitatea prestata mi-a oferit satisfactiile de a-mi valorifica talentul si creativitatea, dezvoltandu-mi astfel interesul fata de restaurante in general si in special de cele vanatoresti.

Mi-am ales tema „Organizarea si amenajarea tehnologica a unei unitati de alimentatie”, deoarece in decursul anilor de scoala, am efectuat practica si in unitati de acest gen (de fapt in sectii cu profil vanatoresc). Serviciile de baza dintr-o unitate sunt reprezentate de:cazare,transport si alimentatie. Cazarea este serviciul de baza prestat clientilor si are rolul de a asigura adapostirea si odihna clientilor, servirea mesei si asigurarea cat mai optima si placut a timpului liber.

Transportul pentru a fi de calitate este necesar asocierea a patru atibute: rapiditate,confort,cost si siguranta.

Alimentatia este serviciul prin care se asigura satisfacerea nevoiilor de hrana si asigurarea unei atmosfere intime pentru servirea mesei. Serviciul de alimentatie are ca scop satisfacerea trebuintelor de hrana ale turistilor, dar si a unor nevoi de recreere,divertisment si dupa caz,celor deafaceri.

Oferta serviciilor în restaurante se încadrează în sfera serviciilor comerciale, fiind definite ca o “artă profesională”, în care primirea consumatorilor în unitate şi comercializarea produselor, prin aplicare serviciilor aferente la masă, sunt două componente esenţiale, de care trebuie să ţină cont membrii oricărei unităţi de servirea clienţilor cu preparate culinare şi băuturi în unităţile de alimentaţie publică, constituie un element de evaluare a gradului de civilizaţie a unei societăţi. În contextul general al activităţii de alimentaţie publica servirea consumatorilor constituie factorul determinant, care caracterizează nivelul atins de această activitate într-o tară, regiune localitate sau unitate. Prin servirea consumatorilor se înţelege ansamblul de sisteme, metode şi mijloace folosite pentru transportul, prezentarea şi oferirea spre consuma preparatelor culinare şi a băuturilor într-o unitate publica de alimentaţie.

Amenajarea tehnologica a restaurantelor si unitaților similare nou construite cât și modernizarea celor existente trebuie sa asigure condițiile desfașurarii unei activitații normale, eficiente si prin care sa se promoveze metodele moderne în pregatirea, prezentarea si servirea sortimentelor de preparate si bauturi.

În practica, amenajarea lor tehnologica presupune abordarea simultana a numeroase cerinte cu implicatii directe si indirecte asupra servirii clientilor: constructia si instalatiile, prevederea si asigurarea spatiilor pentru servire si anexe, prevederea si organizarea muncii în bucãtãrii si în celelalte spatii de productie, asigurarea pastrarii si depozitarii marfurilor, asigurarea functionarii instalatiilor tehnice din dotare, asigurarea unitatii.

Lucrarea de faţă prezinta principalele reguli de organizare şi aranjare tehnologica a unei unitati de alimentatie , primii pasi al unui intrepinzator in realizarea unei unitati publica de alimentatie.

La finalul lucrarii am realizat un studiu de caz despre un restaurant al judetului Cluj precum si unele lucruri care le parcurg.

CAPITOLUL I: NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Alimentatia publica reprezinta activitatea economica care consta in producerea unei game variate de preparate culinare, produse de cofetarie‑patiserie, care se ofera consumatorilor impreuna cu bauturi si alte marfuri alimentare. Acestea sunt consumate in diferite tipuri de unitati special amenajate, care ofera posibilitati de agrement.

Amenajarea tehnologica a unitatilor de alimentatie publica in constructii noi cat si modernizarea celor existente trebuie sa asigure conditiile desfasurarii unei activitati normale, eficiente si prin care sa se promoveze formele moderne, de mare productivitate, in pregatirea, prezentarea si servirea sortimentelor oferite. In practica, amenajarea tehnologica a unitatilor de alimentatie publica presupune abordarea simultana a numeroase activitati cu im­plicatii directe si indirecte asupra servirii clientilor: constructia si insta­latiile, organizarea spatiilor pentru servire in functie de profilul unitatii, organizarea muncii in bucatarii si in celelalte spatii de productie, asigurarea pastrarii si depozitarii marfurilor, asigurarea functionarii instalatiilor tehnice; din dotare, asigurarea utilitatilor social-adminis­trative si gospodaresti, dotarea cu utilaje, mobilier si inventar pentru servire si lucru.

Pentru a obţine rezultate bune într-o unitate de alimentaţie publică, se impune o dotare corespunzătoare a sectorului de producţie-servire, depozitare şi explorarea raţională a tuturor instalaţiilor şi utilajelor.

Materiile prime şi auxiliare necesare pregătirii preparatelor culinare şi de cofetărie – patiserie sunt supuse unor operaţii de ordin mecanic, fizic sau chimic prin diferite procedee de prelucrare.

Pentru transformarea lor în produse finite trebuie să li se asigure o circulaţie în flux continuu, conform operaţiilor succesive din procesul tehnologic al fiecărui produs.

Circulaţia materiilor prime şi auxiliare de la intrarea în fabricaţie şi până la livrarea produselor finite, trecând prin o serie de operaţii, poartă denumirea de flux tehnologic.

Compartimentarea unităţii pe încăperi, dependinţe, este determinată de profilul acestora, astfel încât să fie îndeplinite toate regulile şi normele igienico-sanitare. Numărul, dimensiunile şi destinaţia încăperilor, ale utilajului, mobilierului şi altor obiecte de inventar sunt diferite de la un tip de unitate la alta în funcţie de profilul fiecărui tip şi categoria de unitate, de volumul desfacerilor, de structura şi caracteristicile operaţiilor ce se efectuează. În general, unităţile clasice şi specializate, categoria I trebuie să fie compartimentate şi dotate astfel:

• salonul de primire şi servire a consumatorilor (dotare);

• magazia pentru păstrarea materialelor textile şi de întreţinere a unităţii;

• secţia bufet şi secţia băuturi (destinaţie şi dotare);

• secţia de producţie (compartimentare şi dotare în flux).