Parcul Național Apuseni

Noţiuni generale

Parcul Naţional Apuseni este situat în vestul României, în partea central-nord-vestică a Munţilor Apuseni, întinzându-se pe o parte din Masivele Bihor la sud şi Vlădeasa la nord, pe teritoriul administrativ a trei judeţe (Cluj 40%, Bihor 32%, Alba 28%). Primele iniţiative în vederea constituirii unui parc în această zonă le aparţin cercetătorilor Emil Racoviţă şi René Jeannel şi datează din anii ’30. În anii ’50, ca urmare a altor descoperiri importante în explorarea endocarstului, au fost din nou făcute demersuri de către Marcian Bleahu, însă abia în anii ’70 s-a pregătit prima documentaţie ştiinţifică privind declararea parcului însoţită şi de o primă hartă. În această perioadă s-a mai evidenţiat un element al importanţei zonei, aceasta fiind printre ultimele zone naturale de carst împădurite de asemenea dimensiuni din Europa.

Parcul Natural Apuseni reprezintă o regiune de concentrate frumuseţi naturale, caracterizată de prezenţa, mai mult decât oriunde în România, a reliefului carstic: peşteri, chei, defilee (şi) platouri carstice. Un farmec deosebit este dat de umanizarea accentuată a acestor munti, modul de viaţă autentic al oamenilor care locuiesc aici fiind strâns legat de natură. Uşor accesibili, excelenţi iarna pentru schi de pârtie, schi de tură şi chiar sănii trase de câini, iar in restul sezoanelor pentru drumeţie, ciclism, căţărare sau speoturism, Parcul Natural Apuseni reprezintă spaţiul ideal pentru petrecerea unei vacanţe deosebite.

Parcul e avantajat, având în vedere apropierea de calea ferată care face legătura cu ţările din centrul şi vestul Europei precum şi prezenta drumului european E60. Întrucât starea tehnică a reţelei rutiere este necorespunzătoare s-au instituit programe guvernamentale pentru modernizarea infrastructurii rutiere. În Parcul Natural Apuseni se poate pătrunde de pe una dintre cele trei şosele care trec pe la periferia sa: Oradea – Huedin – Cluj-Napoca (N), Oradea – Beiuş – Deva (V) şi Ştei – Câmpeni – Turda (S). Din acestea se desprind drumuri judeţene, locale şi forestiere. În ciuda faptului că drumul principal care străbate parcul (Pietroasa - Platoul Padiş - Ic Ponor - Răchiţele) este în stare destul de proastă, se poate totuşi parcurge în condiţii relativ bune cu o maşină de teren, şi chiar şi cu una obişnuită dacă este mai înaltă.

Principalele artere de acces către Parcul Natural Apuseni sunt drumul european E60 la care se adaugă ramificaţiile spre alte zone de interes turistic. Astfel, din Huedin există o bifurcaţie spre Beliş- Fântânele, acces auto pe DJ761B la km 10 sau Răchiţele- Ic Ponor- Padiş pe un drum pietruit şi de pământ. A doua arteră rutieră este Oradea- Beiuş- Deva pe drumul european E79 la care se adaugă bifurcaţia spre Pietroasa- Boga- Platoul Padiş din Sudrigiu pe un drum judeţean, pietruit şi de pământ sau Peştera Urşilor şi Valea Crăiasa pe un drum asfaltat. A treia arteră principală pentru accesul în parc este Ştei- Câmpeni- Turda pe drumul naţional DN75. Din Câmpani se poate ajunge spre Valea Sighiştelului pe un drum comunal pietruit, iar din satul de vacanţă Vârtop spre Groapa Ruginoasă, Camping Glăvoi, Cheile Galbenei accesul se face pe trasee turistice. Din Gârda de Sus spre Gheţarul Scărişoara, cătunul Casa de Piatră accesul se face pe un drum pietruit iar spre Cheile Ordâncuşii pe un drum asfaltat.

Piaţa turistică

Parcul Naţional Apuseni prezintă numeroase posibilităţi de practicare a turismului, de la cel montan prin drumeţie, căţărări, alpinism, ciclism, la sporturi nautice pe principalele râuri, speoturism, agroturism, turism verde, cultural etc. Însă cea mai importantă piaţă turistică o reprezintă speoturismul cu o atractivitate deosebită, însă, din păcate, la un nivel de dezvoltare încă incipient. Parcul Natural Apuseni adăposteşte în perimetrul său câteva dintre cele mai spectaculoase obiective din Munţii Apuseni, atât din punct de vedere al patrimoniului natural, cât şi cultural, reamarcându-se prin peisajul carstic caracteristic. Se remarcă superlative naţionale precum cel mai înalt portal de peşteră (Cetăţile Ponorului, 76 m înălţime), cel mai mare portal (Peştera Coiba Mare, 54x45 m lăţime), cel mai adânc aven (Avenul V5 din Vărăşoaia, -642 m), cel mai adânc sifon (Izbucul Tăuz, -85 m), singura polie din ţară (Poiana Ponor), valea cu cea mai mare densitate de peşteri pe unitatea de suprafaţă (Valea Sighiştelului, peste 200 peşteri pe circa 10 km2).

Dintre obiectivele cele mai reprezentative pentru Parcul Natural Apuseni putem enumera Valea Gârda Seacă , Peştera Gheţarul de la Scărişoara , Valea Ordâncuşa , Poiana Vărăşoaia , Avenul Borţig , Complexul carstic Cetăţile Ponorului , Groapa de la Barsa, Lumea Pierdută , Valea Boga , Gheţarul Focul Viu , Piatra Galbenei , Poiana Ponor , Poiana Florilor, obiective carstice şi peisaje naturale deosebite, platoul carstic Padiş, Peştera Urşilor de la Chişcău, Valea Sighiştelului, Groapa Ruginoasă, Cheile Galbenei, Peştera Coiba Mare, Peştera Coiba Mică, Peştera Şura Boghii, Cheile Someşului Cald, Cascada Răchiţele, lacul Fântânele, creasta Cârligate şi alte obiective care stârnesc interesul turiştilor care doresc să îşi petreacă timpul liber în arealele parcului.