Paris

Adorat pentru atmosfera sa unică şi pentru multiplele sale plăceri atât culturale, cât şi gastronomice Parisul este cel mai mare, cel mai bine păstrat şi una dintre cele mai frumoase metropole din lume. Este cunoscut drept oraşul îndrăgostiţilor datorită grădinilor verzi şi liniştite, datorită malurilor fluviului şi a aerului confuz care devin complici ai seducţiei.

Parisul îţi oferă o gamă vastă de atracţii ce merită văzute, cum ar fi monumente, muzee, teatre şi săli de cinema. Oraşul romanticilor şi al modei este cu adevărat fascinant, maiestuos şi încărcat de cultură. Îndragostiţii de toate vârstele se vor simţi fabulos plimbându-se pe Champs Elysées şi savurând o cină romantică în unul dintre vestitele restaurante de lux ale oraşului supranumit şi oraşul luminilor.

Oraş situat în partea central nordică, Parisul este cel mai mare oraş şi capitala Franţei. Este situat la 48° 52' latitudine Nordică şi 2° 20' latitudine Sudică. Parisul este una dintre cele mai mari metropole europene. Oraşul a fost înfiinţat cu peste 2.000 de ani în urmă pe o insulă de pe fluviul Sena, la cca. 375 km. în amonte de gurile fluviului de la Marea Mânecii. Oraşul modern s-a extins de pe insula (Ile de la Cité) departe, dincolo de ambele maluri ale Senei. Parisul se întinde pe o suprafaţă de 105 km.2 iar, împreună cu suburbiile sale se extinde pe o suprafaţă de 1432 km.2. Un avantaj suplimentar de care se bucură oraşul este locaţia în inima celei mai bogate regiuni agricole ale Europei. Bogata regiune agricolă este cunoscută ca Bazinul Parisului şi constituie unul dintre cele opt departamente ale regiunii administrative Ile-de-France. Acesta este de departe cel mai important centru de comerţ şi cultură

Parisul este unul dintre cele mai importante şi atrăgătoare oraşe ale lumii. El este apreciat pentru posibilităţile pe care le oferă pentru afaceri şi comerţ, pentru studiu, pentru cultură şi pentru distracţii: gastronomia sa, magazinele sale de modă, pictură, literatura şi comunitatea sa intelectuală în special se bucura de o reputaţie de invidiat. Renumele său de „Oraşul Luminilor”, câstigat în timpul Iluminismului, rămâne potrivit, căci Parisul şi -a păstrat importanţa ca centru de educaţie şi progres intelectual. Amplasamentul Parisului la răscruce de rute fluviale şi terestre, semnificative pentru Europa şi în mod special pentru Franţa, a avut o permanentă influenţă asupra dezvoltării sale. Sub administraţia romană în sec. I e.n. aplasamentul iniţial de pe Ile de le Cité a devenit capitala tribului şi teritoriului pariziilor. Regele franc Clovis a cucerit Parisul de la gali până în 494 e.n. şi ulterior şi -a stabilit capitala aici. Sub Hugo Capet (care a domnit între 987-996) şi dinastia capetiană, importanţa Parisului a crescut şi el a devenit trunchiul politic şi cultural din care s-a format Franţa modernă. Franţa este de mult o ţară puternic centralizată şi Parisul a ajuns să fie identificat cu un stat central şi puternic, care atrage o mare parte a talentelor şi vitalităţii provinciilor. Cele trei părţi principale ale Parisului istoric sunt definite de Sena. La centrul său se află Ile de la Cité, care este sediul autorităţii religioase şi temporale (cuvântul cité denotă nucleul vechii cetăţi). Malul stâng al Senei (Rive Gauche) a fost în mod tradiţional sediul vieţii intelectuale; iar malul său drept (Rive Droite) conţine inima vieţii economice a oraşului, dar în ultimile decenii deosebirile s-au estompat. Fuzionarea acestor funcţii în centrul Franţei şi mai târziu, în centrul unui imperiu, a avut ca rezultat un mediu extraordinar de vital. În acest mediu, totuşi , climatul emoţional şi intelectual creat de puterile în competiţie a reprezentat adesea scena unor mari violente atât în domeniul social cât şi politic (anii 1358, 1382, 1588, 1648, 1789, 1830, 1848 şi 1870 fiind notabili pentru asemenea evenimente). În secolele sale de dezvoltare, Parisul şi -a păstrat în cea mai mare parte forma circulară a cetăţii timpurii. Graniţele sale s-au extins în afară pentru a înghiţi oraşele înconjurătoare (burguri), de obicei construite în jurul mănăstirilor sau bisericilor şi fiind adesea locul unor pieţe. De la jumătatea sec. al XIV-lea până la jumătatea sec. al XVI-lea, oraşul s-a dezvoltat în principal către est iar începând cu sec. al XVI-lea s-a dezvoltat către vest. El cuprinde 20 de arondismente (districte municipale), fiecare cu propriul său primar, propria sa primărie şi cu trăsăturile sale specifice. Numerotarea începe din inima Parisului şi continuă în spirală ca o cochilie de melc, terminându-se în estul îndepartat