Pensiune turistică Vila Roca

LOCALIZARE

Marcat de paralele 45'30" şi 46'17" latitudine nordicş şi de meridianele 23'54" şi 24'57", judeţul Sibiu este aşezat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei. Pe teritoriul său, lângă oraşul Agnita este situat centrul geografic al ţării.

LEGĂTURIRUTIERE

Drumuri europene ce străbat judeţul Sibiu:

• E81: Satu Mare - Zalău - Cluj Napoca - Sebeş - Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Piteşti

• E68: Arad - Deva - Sebeş - Sibiu - Făgăraş - Braşov

RELIEFUL

Variat şi dispus în trepte. La sud şi sud-vest este mărginit de Munţii Făgăraş (Vârful Negoiu - 2.535 m, Vânătoarea lui Buteanu - 2.508 m), Munţii Lotrului, Munţii Cindrel (Vârful Cindrel - 2.244 m, Ierbota - 2.006 m) populaţi cu păduri, păşuni şi lacuri glaciare.

Depresiunea Sibiului este străbătută de râul Cibin; depresiunea Făgăraşului - străbătută de râul Olt şi depresiunea Secaşului, sau Apoldului, mărginesc în această zonă întinsul podiş al Transilvaniei, din care fac parte constitutivă.

O altă atracţie turistică o reprezintă lacurile:

• glaciare, care s-au format în circurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Podragul, Podragel, Bâlea, Lacul Doamnei, Lacul Avrig) şi din Munţii Cindrelului (Iezerul Mare şi Iezerul Mic);

• sărate, din Staţiunea Ocna Sibiului, pentru agrement şi cu o excepţională valoare terapeutică - recomandate în tratamentul afecţiunilor aparatului locomotor, boli ale sistemului nervos periferic, afecţiuni ginecologice, afecţiuni ORL şi traheobronşite cronice şi asmatiforme, insuficienţe glandulare, tulburări vasculare periferice venoase în stare de convalescenţă;

• artificiale, ca rezultat al acţiunii antropice, aşa cum sunt: Rîura, Brădeni, Loamneş, Mândra, Săcel - folosite pentru piscicultură; Sopa, Tocile, Valea Salciilor, Rusciori - pentru irigaţii; cele de pe râul Sadu, de pe Cibin (de la Gura Râului), de pe Olt (ex. de la Scorei) - pentru hidroenergie, dar care au şi valenţe turistice, de exemplu pentru agrement.

CLIMA

Este temperat-continentală, cu o tranziţie lentă între anotimpuri. Iernile, în general ferite de viscole, primăverile - frumoase, verile - răcoroase, toamnele - târzii. Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de 13 grade C.

FLORA

Cuprinde peste 5500 de specii de plante, dintre care 2345 specii de cormofite (67% din speciile din flora României). Peste 40 de specii sunt endemice pentru Munţii Carpaţi, dintre care menţionăm: romaniţa de munte (Achillea schurii), căldăruşa (Aquilegia transsilvanica), cornutul (Cerastium transsilvanicum), mixandrele (Erzsinum transsilvanicum) etc.

Alte specii sunt extrem de rare în România: pătlagina uriaşă (Plantago maxima), amăreala siberiană (Polygala sibirica), angelica de baltă (Angelica palustris), coada zmeului (Calla palustris) etc.

FAUNA

Este bogată şi diversă, reunind aproape jumătate din fauna de mamifere a ţării (ex: capra neagră, ursul brun, cerbul carpatin, căpriorul, marmota, lupul, vulpea, liliacul mare, etc.) şi 54% din avifaună: 168 de păsări identificate, cel puţin 5 specii prezintă importanţă ornitofaunistică naţională: pescăruşul asiatic (Laurus ichthyaetus) şi pescăruşul de gheţuri (Larus hyperboreus), specii rare, care până în prezent sunt întâlnite accidental în fauna României: piciorongul (Himantopus himantopus), inarita (Carduelis flammea), pasărea omătului (Plectrophenax nivalis).

Sibiul deţine numeroase trofee cinegetice de excepţie, printre care recorduri mondiale la capra neagră, la ursul carpatin. Un muzeu unicat în România, Muzeul Armelor şi Trofeelor de Vânătoare, din municipiul Sibiu este rodul acestor tradiţii cinegetice. Judeţul Sibiu dispune de 15 arii naturale protejate, din care 3 parcuri naturale, 7 rezervaţii naturale şi 5 monumente ale naturii.

Sibiu - Scurt istoric:

Aşezat în centrul ţării, acolo unde se întâlnesc dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice româneşti, Sibiul a fost şi rămâne o punte de legătură şi de circulaţie a valorilor materiale şi spirituale, leagăn de străveche cultură şi civilizaţie.

Sibiul, una dintre cele mai mari cetăţi ale Transilvaniei, reşedinţa Mitropoliei Ardealului şi a episcopului evanghelic, s-a dezvoltat ca aşezare, pe ruinele anticei Cedonia şi işi trage denumirea de la râul Cibin pe ale cărui maluri a fost construit.

Condiţiile naturale favorabile au înscris arealul sibian în spaţiul larg al antropogenezei. Sunt consemnate urme ale omului încă din paleolitic. Cu mult mai frecvente sunt comunităţile umane din perioada neolitică, semnalate pe întreaga arie a judeţului (Ocna Sibiului, Caşolţ, Şura Mică).

Zona Sibiului a reprezentat un spaţiu al convieţuirii daco - romane şi de formare a poporului român, ilustrat prin semnificative descoperiri arheologice care atestă continuitatea populaţiei dacice, daco - romane şi proto - româneşti (Şura Mică, Biertan, Guşteriţa, Caşolţ, Micăsasa, Turnu Roşu etc.).

Este de notorietate în literatura de specialitate Donariumul de la Biertan (sec. IV d.Chr.) a cărui inscripţie latină, "Ego Zenovius votum posui" (Eu, Zenovius am pus această ofrandă), atestă existenţa unei populaţii romanizate pe teritoriul Daciei, după părăsirea ei de către romani (271 d.Chr.).

Un fenomen istoric cu urmări deosebite în configuraţia culturală a judeţului Sibiu a fost colonizarea saşilor din secolele XII - XIV, aşezaţi în părţile de sud-est ale Transilvaniei. Chemaţi aici de regii unguri din dinastia arpadiană pentru a consolida stăpânirea acestora asupra unei Transilvanii cucerite cu greu.

Pe teritoriul actualului judeţ Sibiu au fiinţat scaunele Sibiu, Miercurea, Nocrich, Mediaş, Şeica Mare, cu încă două scaune filiale ale Sibiului - Sălişte şi Tălmaciu. Pe de altă parte, înflorirea meşteşugurilor şi a comerţului, pe care saşii le-au promovat cu stăruinţă, a creat o relaţie de complementaritate cu hinterlandul rural al zonei, populat în mare măsură cu românii băştinaşi, conducând la o oarecare prosperitate economică şi pentru aceştia. Această convieţuire multiseculară, preponderent paşnică, a generat interesante fenomene de aculturaţie, care dau notele de specificitate ale acestei zone.

Un alt fenomen caracteristic arealului sibian, uşor de descifrat în creaţiile culturale şi în monumentele sale este asimilarea curentelor de idei şi a stilurilor arhitectonice ale Europei occidentale.

Sibiu - Folclor, cultură, arhitectură:

MANIFESTĂRI POPULARE

Ocna Sibiului

• "Ziua eroilor"; "Ziua naţională"; "Serbarea Rusaliilor"; "Boul cu Sânzăiene", "Sărbătoarea turismului"; "Festivalul Salinelor"; "Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă"

Bruiu

• "Ceata" - obicei de Crăciun; "Papaluga sau Paparuda" - la Înălţarea Domnului;

Axente Sever

• "Fiii satului"

Vestem

• "Buzduganul"; "Călăraşii" - de Rusalii

Cisnădie

• Zilele oraşului Cisnădie; "Călăreţii din Cisnădioara"; Festivalul "Cireşarii"

Gura Râului

• Hanzu Maria - ţesătoare; "Ceata Junilor" - de Crăciun; "Căluşarii"

Marpod

• Colindatul cetelor de juni; Colindatul cetelor de juni; "Făcutul de măritat"; "Făcutul cu ceapă"; "Furatul portiţelor"; "Ziuitul"

Ludoş

• Colindele de Crăciun; Pluguşorul de Anul Nou; "Butea junilor" - de sărbătorile de iarnă

Răşinari

• "Boboteaza la Răşinari" - 6 ianuarie; "Floriile" - de Florii; Echipa de căluşari; Echipa de dansuri de fete; Echipa de fluieraşi; Corul Căminului Cultural; "Ziua eroilor" - 40 de zile după Sfintele Paşti

Şeica Mică

• "Cârnelej" - de Bobotează

Sălişte

• Întâlnirea junilor; Tabăra de pictură la Fântânele; "Hodăitul" - la lăsarea postului mare; "Sânzăienele - udatul fetelor" - 24 iunie; "Prinsul verilor" - la Sf. Toader; "Mironosiţele" - a doua zi de Paşti.

Sibiu - Agrement, Atracţii turistice în zonă: