Piața turistică a Olandei

INTRODUCERE.

Olanda, o ţară surprinzătoare, cu un un peisaj tipic şi nenumărate atracţii a fost de-a lungul timpului subiectul multor picturi şi alte opere de artă. Astfel, turiştii vor fi plăcut surprinşi să descopere că cele 12 provincii olandeze oferă păduri întinse şi bogate, dealuri ondulate cu podgorii de viţă de vie, superbe rezervaţii naturale şi nu în ultimul rând pajişti întinse pline de vestitele lalele viu colorate. Însă Olanda înseamnă şi mai mult: oraşe moderne combinate cu sate tradiţionale, elegante boutiquri şi cafenele îmbietoare, muzee bogate în cultura zilelor noastre dar şi în fascinanta istorie. Dar cultura Olandei nu se găseşte numai în cele peste 1000 de muzee, ci şi pe stradă, unde veţi găsi vânzători ambulanţi de brânză, peşte şi alte produse specifice, îmbrăcaţi în costume tradiţionale, de la cei mai tineri până la cei mai vârstnici.

Să nu uităm reşedinţa Familiei Regale, Haga, un oraş de o deosebită eleganţă ce oferă turiştilor pieţe colorate, staţiuni atrăgătoare cu faleze pline de viaţă dar şi un binecunoscut şi frecventat casino, Rotterdam - unul dintre cele mai mari porturi ale Europei, cu faimosul pod Erasmus şi numeroase clădiri istorice.

1.ISTORIC.

Deseori se fac confuzii legate de Olanda. Foarte mulţi numesc Olanda „Netherlands”, dar nu este acelaşi lucru. Olanda este doar o mică parte din Netherlands, cum ar fi Dakota, Carolina şi Virginia.

Există două Olande: „Olanda de Nord” (capitala este Haarlem) şi „Olanda de Sud” (capitala este Haga). Olanda a fost aproape dintotdeauna un stat independent.

Motivele principale ale războiului din cadrul Netherlands-ului au fost diferenţele de religie, disputele privind taxele şi faptul că unele oraşe au dorit să devină independente.

În cele din urmă partea sudică a Netherlands-ului s-a predat, fiind astfel ocupată de forţe străine până în 1830. Această zonă este numită în prezent Belgia. Partea de nord a lupta şi a câştigat, formând în prezent Regatul ţărilor de Jos (Olanda, Drente, Groningen, Friesland, Gelderland, Zeenland şi Utrecht).

În concluzie, Olanda şi-a obţinut independenţa cu mult timp înainte, iar numirea Ţărilor de Jos „Olanda”, e cum ar fi să numim Marea Britanie „Scoţia” sau „Wales”.

Regatul ţărilor de Jos a fost format în 1815. În 1830 Belgia s-a separat şi a format un regat. Deşi Regatul ţărilor de Jos a rămas neutru în Primul Război Mondial, a suferit o brutală invazie germană în cel de-al II lea Război Mondial. Netherlands este un mare exportator de produse agricole, precum şi unul din fondatorii NATO.

Steagul Olandei a fost recunoscut la 19 Feb 1937. Albastrul şi albul, de-a lungul culorii portocaliu, au fost culorile uniformei purtate de Prinţul Olandez, William de Orange. Mai târziu, la jumătatea secolului al XVII lea, portocaliul a fost înlocuit cu roşu – culoare oficială – deoarece portocaliul folosit în vopsirea steagurilor era foarte instabil şi avea tendinţa să devină, în timp, roşu.

Sub Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman şi rege al Spaniei, regiunea face parte din cele 17 provincii ale Ţărilor de Jos, care includeau şi Belgia actuală. După ce şi-a obţinut independenţa faţă de Spania în 1648, Olanda a devenit o mare putere maritimă şi economică în secolul XVII. Această perioadă, în timpul căreia Olanda şi-a creat colonii şi dependenţe în lume este cunoscută ca şi secolul de aur.

După ce a fost integrată în Imperiul Francez de Napoleon, a fost creat un regat olandez împreună cu Belgia şi Luxemburg în 1815. Belgienii au devenit independenţi începând cu 1830 ca şi luxemburghezii.

În primul razboi mondial, Olanda rămâne neutră, în cel de-al doilea este ocupată de trupe germane (1940 – 45). Din 1974, Olanda formează cu Belgia şi Luxemburg uniunea vamală şi economică Benelux, devine membru fondator al NATO (1949) şi al UE (1957). În 1949, Olanda recunoaşte independenţa principalei sale colonii, Indonezia, iar în 1975 a Suriname-ului. În perioada postbelică, la conducerea Olandei s-au aflat, în exclusivitate, guverne de coaliţie. În alegerile legislative (6.5.1998), P. Muncii al lui Wim Kok (prim - ministru din 1994) obţine 28% din sufragii, devenind astfel cea mai puternică formatiune politică din Parlament. În urma alegerilor din 15.5.2002, P. Creştin –Democrat devine prima formaţiune a noului Parlament. După Austria, Italia, Portugalia şi Danemarca, Olanda devine al cincilea stat al UE condus de un guvern de dreapta, care se coalizează cu un guvern populist sau extremist. La nici opt luni după alegeri, olandezii sunt din nou chemaţi la vot în ianuarie 2003 într-un scrutin anticipat în urma destrămării coaliţiei de la putere. Noul scrutin reconfirmă Partidul Creştin-Democrat ca principala forţă politică şi pe premierul Jan Peter Balkenende în funcţie. Partidul Social Democrat în opoziţie , iar Partidul Liberal devine a treia

Olanda este una dintre cele mai permisive ţări din lume, a legalizat prostituţia, căsătoriile între parteneri de acelaşi sex precum şi euthanasia (2002), din martie 2003 farmaciile din Olanda au dreptul să vândă oficial, pe reţetă marijuana. Olanda a trimis 1300 de militari în misiuni necombatante în Irak.

Stat cu o economie industria agrară puternic dezvoltată, Olanda este lipsită de resurse de subsol , cu excepţia hidrocarburilor (gaze naturale – locul 5 pe glob). Ind prelucrătoare diversificată şi cu un înalt nivel tehnologic, antrenează aproape ¼ din pop. activă, contribuie în aceeaşi proporţie la PIB şi este caracterizată prin rolul important al companiilor transnaţionale Philips, Sell şi Unilever.

Se disting concentrări ind. Amsterdam – Haaelem – Velsen (nave, oţel, prelucrarea prod. Tropicale), Rotterdam – Haga – Dordrecht (petrochimie, electronică, avioane), Eindhoven – Nijmegen (textile, prod. Alimentare, construcţii de maşini).

În antichitate Olanda era locuită de bavari şi frizi, care au fost cuceriţi de romani. În epoca migraţiilor trece sub stăpânirea francilor. Din secolul IX, teritoriul face parte din Lotharingia. Sub ducii Burgundiei (sec. XV), teritoriul este unificat sub denumirea de Ţările de Jos, ce trece apoi sub dominaţie habsburgică (1477) şi a Spaniei (1555).

2.DATE GENERALE.

- Nume: Regatul Ţărilor de Jos

- Poziţionare: Ţările de Jos sunt situate pe câmpia Europei de Nord la graniţă cu Marea

Nordului, între Belgia şi Germania şi acoperă o suprafaţă de 41.526 km², din care 33.881 km² este pământ şi 7645 km² este apă.

- Coordonate geografice: 51 NB, 5 OL

- Ora ţării: GMT+1

- Prefixul telefonic international: 00 31

- Capitala: Amsterdam

- Sediul guvernului: Haga

- Alte oraşe mari: Rotterdam, Utrecht, Einhoven, Groningen, Maastricht

- Suprafaţa:

- total: 41.526 km²

- pământ: 33.881 km²

- apă: 7645 km²

- Graniţă:

- total: 1027 km

- ţări vecine: Belgia şi Germania.