Posibilități de Dezvoltare a Turismului în Țara Maramureșului

INTRODUCERE

Judeţul Maramureş, prin aşezarea lui geografică, dispune de condiţii naturale deosebite pentru dezvoltarea turismului. Pe lângă cadrul natural, judeţul este deţinătorul unor importante monumente istorice şi de artă unice în felul lor. Porţile maramureşene, renumite monumente de artă populară, bisericile de lemn în stil maramureşean din localităţile: Bogdan Vodă, Ieud, Bârsana, Budeşti şi altele, care sunt atestate documentar încă din veacul al XVII-lea. Caracterul relativ izolat al Maramureşului a permis conservarea in satele acestei zone a arhitecturii tradiţionale, in special construcţii din lemn: case, monumente, biserici, care păstrează tradiţiile milenare ale meşterilor cioplitori din zona. Dar la fel de autentice sunt si alte elemente precum portul popular, artizanatul sau folclorul.

Maramureş - legendar ţinut al tradiţiei si folclorului, cu datini străbune păstrate până azi, aflat intr-un ţinut de vis, care păstrează nesecate comori de frumuseţe, într-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc, zeci de izvoare minerale, întinse pajişti alpine, ape năvalnice, păduri compacte cu o faună care le-a dus faima printre vânători (urşi, cerbi carpatini, mistreţi, etc.). Mai presus de toate, Maramureşul reprezintă un adevărat tezaur etnografic al României, oglindit în arhitectura populară originală, datinile autentice, varietatea şi coloritul portului popular, frumuseţea graiului locuitorilor săi. Pe bună dreptate se spune:

"Maramureş, ţară veche

Cu oameni fără pereche".

Ţara Maramureşului dispune de o reţea naturală de izvoare minerale şi termale. Acestea reprezintă componenta hidrică care este valorificată în scopuri balneare, care a determinat amenajări începând de acum două milenii şi continuând până în zilele noastre.

Prin staţiune balneoclimatică, în general, se defineşte o localitate care dispune de factori naturali favorizanţi (balneari şi climatici), de o exploatare dirijată a acestora, precum şi de o bază tehnico-materiala adecvată, capabilă să ofere turiştilor condiţii de cazare, masă, agrement sau tratament.(Ion Talabă, 1991). Într-un interval de şapte decenii în ţara noastră s-au făcut progrese uriaşe în domeniul balneologiei, oferind condiţii din ce în ce mai bune pentru tratament şi odihnă.

În ţara noastră există 60 de staţiuni balneoclimatice de interes naţional şi internaţional. În judeţul Maramureş existau trei staţiuni climatice şi unsprezece balneare în anul 1990. Dar după 1990, o parte din aceste staţiuni au intrat într-o stare continuă de degradare.

Azi, în judeţul Maramureş, în stare optimă pentru a primi turişti, oferind multiple posibilităţi pentru recreere sau tratament, mai sunt doar : Borşa şi Ocna Şugatag.

Ocna Şugatag este o staţiune balneoclimaterică cu funcţionare permanentă, situată în partea central-vestică a Depresiunii Maramureş, la 490 m. altitudine, pe râul Cosau cu climat de depresiune intramontană, cu veri răcoroase (în iulie temperatura medie este de 18oC), ierni reci (în ianuarie -4oC) şi precipitaţii moderate (750 mm anual). Apele minerale clorurate, sodice, de mare concentraţie (119,5 g/l), calcice, cantonate în lacuri, sunt indicate pentru tratarea afecţiunilor reumatismale posttraumatice, neurologice periferice, ginecologice şi vasculare.

Borşa este o staţiune montană şi balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă. Amplasată la o altitudine de 700-850 m, pe valea superioară a Vişeului, staţiunea dispune de izvoare cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, cu efecte curative în tratarea infecţiilor rinichilor şi căilor urinare, bolilor cronice ale tubului digestiv. Climatul montan, tonic-stimulent, cu aer curat, lipsit de praf şi alergeni, este puternic ozonat. Borşa oferă variate posibilităţi de practicare a turismului montan şi a sporturilor de iarnă, numeroase trasee marcate, pârtii de schi cu diferite grade de dificultate (500 m şi lungimea de peste 1000 m), trambulină olimpică naturală (113 m înălţime) amenajată pentru săriturile cu schiurile, linie de teleferic (1900 m lungime şi 500 m diferenţă de nivel).