Potențial turistic în zona localităților subcarpatice argeșene

Potential turistic in zona localitatilor subcarpatice argesene

Orasele analizate sunt Campulung si Curtea de Arges si localitatile dintre ele Valea Iasului, Musatesti, Domnesti, Aninoasa, Berevoiesti, Bughea de Jos)

Pentru evaluarea si ierarhizarea unitatilor administrativ-teritoriale a fost aleasa metoda arborilor de analiza pe criterii de baza si subcriterii, atribuirea nivelurilor de apreciere facandu-se printr-un procedeu de ponderare a unui total de 100 de puncte, asftel:

- Resurse turistice naturale- 20 de puncte

- Resurse turistice antropice - 30 de puncte

- Infrastructura specific turistica - 20 de puncte

- Infrastructura tehnica- 30 de puncte

Metodologie

Dat fiind faptul ca zona analizata este un spatiu urban, voi acorda resurselor naturale 20 de puncte, din cele 50 ce revin resurselor turistice.

Cadrul natural se refera la componentele principale precum: relieful, clima, vegetatia, fauna, hidrografia. Cele 20 de puncte atribuite cadrului natural se dau astfel:

1. RELIEF -4p

2. CLIMA-4p

3. VEGETATIE-4p

4. FAUNA-4p

5. HIDROGRAFIE-4p

Mentionez ca am acordat punctaj egal (4p) factorilor relief, clima, vegetatie, fauna si hidrografie intrucat acestia interactioneaza, formand un tot unitar, si nu puteam afirma ca unul este mai important decat altul.

A. Evaluarea resurselor turistice naturale

1. RELIEF 4p

Am cosiderat factorul relief ca fiind important pentru activitatea turistica din trei puncte de vedere.

1.1. Primul reprezinta repartitia formelor pe trepte. Am punctat diferit in functie de formele de relief. Astfel pentru munte si litoral care prezinta cea mai mare atractivitate pentru activitatea turistica am acordat 1.5p. Am considerat subcarpati ca o forma de sine statatoare intrucat ei prezinta o atractivitatea ridicata in domeniul turismului-mai mica decat cea de la munte sau litoral dar mai mare decat dealurile si podisurile. Pentru existenta acestora am acordat 1p puncte. Pentru dealuri si podisuri am acordat 0.75p puncte, iar pentru campie 0.25, adoptand acelasi rationament.

1.2 Pentru tipul de relief am acordat tot 1.5p. In functie de agentul de formare am considerat mai multe tipuri de relief. Cel mai important pentru activitatea turistica este relieful carstic, de accea acestui tip i-am ofert 1p. Este cel mai spectaculos relief, cu cel mai mare potenţial turistic, cu o mare varietate de forme.Indiferent de formele pe care le ia endocarst (avene si pesteri), exocarst (lapiezuri, doline, văile seci, polii) sau vai carpatice (chei si defilee), toate primesc 1p. Pentru celelalte tipuri de relief am considerat ca daca exista o varietate de tipuri si anume cel putin doua tipuri atunci UAT primeste 0.5, iar daca exista un singur tip primeste 0.20p intrucat poate reprezenta un pol de atractivitate turistica pentru o anumita categorie de turisti . Dintre tipuri de relief care pot fi intalnite, mentionez:

-Relief fluvial- tip de relief care cuprinde sistemul de vai, terase, lunci

-Relief petrografic- este constituit din totalitatea formelor de relief a căror geneză, evoluție și aspect exterior sunt condiționate predominant de natura rocilor pe care acestea se dezvoltă.

- Relief structural- ansamblul formelor care au un aspect exterior determinat in principal de modul de aranjare a stratelor, deci de "structura" lor geologica

- Relief glaciar- Formele glaciare sunt de două tipuri: forme de eroziune (spectaculoase pentru turişti) şi forme de acumulare glaciară. Formele spectaculoase pentru turisti sunt: creste glaciare (custuri), circuri glaciare si vai glaciare, iar formele de acumulare sunt morenele, crestele.

- Relief periglaciar- Sunt asociate cu formele glaciare. Forme de relief: Sfinx, Babele (Sfincşi şi alţii), torenţi de blocuri, culoare de avalanşe, câmpuri de blocuri.

- Relief litoral- tip de relief care se intilneste in tara noastra sub forma deltei (Delta Dunarii), lagunelor (sistemul Razim Sinoe) si a tarmului inalt (cu faleza) si care caracterizeaza zona litorala de la sud de Capul Midia.

- Relief eolian- Formele sunt reprezentate de grinduri fluvio-maritime şi dunele de nisip (semilunare, active, în mişcare).

- Relief vulcanic- alcătuit din conuri vulcanice cu sau fără cratere, caldere, platouri vulcanice de lavă şi piroclastite, dyke-uri (formă de relief vulcanic cu aspect de zid sau creastă ascuţită, rezultat în urma eroziunii diferenţiate puternice, neck-uri (pot avea forma unei coloane sau a unui filon magmatic, dar poate reprezenta şi un fost coş vulcanic), coloane bazaltice etc