Potențialul turistic al județului Gorj

Potentialul Morfoturistic

Situat in partea de sud-vest a tãrii, judetul Gorj are o suprafatã de 5,602 Km2 care reprezinta 2,35% din suprafaţa ţării si o populatie de peste 350.000 locuitori din care 47% locuiesc în mediul urban. Reşedinţa de judet este municipiul Tg-Jiu. Gorjul se invecineaza cu judetele: Hunedoara (la nord), Valcea (in partea de est), Dolj (la sud), Mehedinti si Caras-Severin (la vest).

Relieful, foarte variat, se desfãsoarã în trepte bine delimitate de la nord la sud: zona montana (versantii sudici ai muntilor Godeanu, Vîlcan si Parîng) , cu altitudini ce trec peste 2200m (2519m- Vârful Parîngul Mare); zona dealurilor subcarpatice si Depresiunea subcarpaticã olteanã, cu înãltimi de 400- 700m ; zona Podisului Getic, care cuprinde platouri înguste ce coboarã usor spre sud, separate de vãi largi, cu terase si în subsolul cãruia se aflã, între alte bogãtii, lignit, petrol si gaze. între altitudinea maximã a vârfului Parîngul Mare si cea minimã din apropierea localitãtii Ionesti (100m) din sudul judetului, este o diferentã de nivel de 2418 m.Aici se gasesc urme ale glaciaţiei cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene), în partea centrală se desfăşoară zona subcarpatică, constituită din mai multe aliniamente de dealuri (mai importante: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran) şi depresiuni (Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare ş.a.), iar în S, se află o porţiune a Piemontului Getic. Zona montanã reprezintã 30% din suprafata judetului, oferind iubitorilor de drumetii puncte de mare atractie. Principalele ape curgãtoare care strãbat judetul sunt Jiul, Motrul, Gilortul. În apropiere de Rovinari, unde s-a construit un mare baraj pentru retentia apelor, Jiul primeste un mãnunchi de afluenti (Tismana , Bistrita, Jalesul ,Amaradia) care-i sporesc debitul. Protejat de culmile înalte ale muntilor Parîng si Vâlcan , judetul Gorj are o climã relativ blândã, temperat-continentalã , cu influente submediteraneene în pãrtile de nord-vest si nord-est cu o temperaturã medie anualã de 10-11 grade C. La înãlþimi de peste 2000 m stratul de zãpadã se mentine peste 160 zile pe an. Tot în aceastã zonã se întâlnesc si câteva lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind lacurile Gâlcescu, Tauri, Slãveiul, Mija si Pasãrea.

Legatura intre Subcarpati si Podisul Getic este foarte strinsa; astfel marginea

sudica a Subcarpatilor Getici coincide cu inceputul Podisului Getic (Dealul Negru, Dealul Birzei, Dealul Bran).

Spre nord Carpatii Meridionali sunt delimitati de Subcarpatii Getici printr-un abrupt rezultat din ridicarea regiunii montane la sfirsitul Pliocenului (cu aproape 1.000 m).

Limita de est o reprezinta Dambovita (spre Subcarpatii Curburii), iar limita de vest Valea Motrului (spre Podisul Mehedinti).

Subcarpatii Getici sunt formati din roci neogene cutate, fiind in acest fel o regiune de orogen asemanatoare Carpatilor. Cutele (succesiunea de anticlinale si sinclinale) sunt mai slab exprimate comparativ cu Subcarpatii Curburii. Relieful de dealuri ii aseamana cu regiunile de deal si podis, iar altitudinile (pe alocuri de peste 1.000 m) cu regiunile montane. Pe alocuri apar si cute "diapire" (cu simburi de sare), cum ar fi la Ocnele Mari.

Altitudinea medie este de 500-600 m, mai coborita in partea de vest (400-500 m) si mai ridicata in est (700-1.000 m).

Altitudinea maxima din zona propriu zisa este de 1.018 m (Magura Matau), desi spre contactul cu muntele se intilnesc si inaltimi mai mari (1.150 m).

Altitudinea minima coboara sub 300 m in Depresiunea Tirgu Jiu. Subcarpatii Getici (asemanator sectorului de la curbura) se afla in prezent intr-o miscare de ridicare.

Caracteristica esentiala a Subcarpatilor Getici o reprezinta succesiunea - dinspre Carpatii Meridionali spre Podisul Getic - a cite doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri, astfel:

a) in apropierea muntelui, un sir de depresiuni "submontane" puse in evidenta in cea mai mare parte de eroziune, cum ar fi Depresiunea Campulung (pe riul Tirgului), Arefu (pe Arges), Jiblea (pe Olt), Horezu, Polovraci (pe Oltet) si depresiunile submontane dintre Gilort si Motru (mai cunoscute fiind Novaci pe Gilort si Tismana pe riul cu acelasi nume;

b) un sir de dealuri, cu structura cutata, care prin pozitie au un caracter "intern" (dealuri subcarpatice interne), cum ar fi: Magura Matau (1.018 m), Dealul Carlige (871 m), Magura Slatioarei (767 m) si Dealurile Gorjului.

c) un al doilea sir de depresiuni ("intracolinare"), cum ar fi depresiunile intracolinare dintre Arges si Argesel si Depresiunea Tirgu Jiu-Campu Mare;

d) un alt sir de dealuri, situate spre exterior (dealuri "externe") foarte slab cutate, de unde incepe marginea Podisului Getic; Dealul Negru (581 m), Dealul Birzei (560 m), Dealul Bran (333 m).

O importanta aparte o au depresiunile situate la extremitati - Depresiunea Campulung (submontana) si Depresiunea Tirgu Jiu-Campu Mare (intracolinara).

Depresiunea Campulung este situata in partea de est a Subcarpatilor Getici, la poalele Muntilor Iezer, pe Riul Tirgului. Marginita la sud de Magura Matau, are un aspect tipic de depresiune submontana si o forma relativ alungita (asemanatoare unui "cimp lung"), aici a aparut si s-a dezvoltat orasul Campulung, prima capitala a Tarii Romanesti.

Depresiunea Tirgu Jiu - Campu Mare, situata in partea de vest a Subcarpatilor Getici, este marginita la nord de Dealurile Gorjului (dealuri subcarpatice interne), iar la sud de Dealul Bran (333 m, deal extern); spre est se intinde pina la Gilort, iar spre vest pina la Motru; depresiunea are altitudini reduse pentru o regiune subcarpatica (sub 300 m), este strabatuta de Jiu, si are aspectul unui "cimp mare" (de unde si denumirea de Campu Mare).

Muntii Parang sunt cei mai stancosi din grupa muntilor cuprinsi in spatial dintre Jiu, Strei si Olt. De la 2519 m alt.,ei domina zarile Gorjului si ale Valcii si se compara cu puternicele cetati ale Retezatului. Parangul are piscuri ce parca sfarteca norii, asa cum sunt Carja, Mandra, Stoienita, Setea Mare, Mohorul; el mai adaposteste lacuri glaciare cu ape curate ca lacrima: Rosiile, Calcescu, Mija, Lacul Verde, etc.; tot pe domeniul binecuvantat al Parangului se formeaza apele bogate si limpezi ale Lotrului, Gilordului si Jiului rasaritean; paduri nesfarsite, vegetatia din poieni si de pe golurile de munte, animalele sunt alte bogatii ale masivului.