Cuprins
- Argument.4
- Capitolul I
- Probleme generale ale geografiei turismului
- 1.1 Definiţii şi concepte în turism.5
- 1.2 Consideraţii asupra dezvoltării turismului.7
- 1.3 Tipuri şi forme de turism.9
- Capitolul II
- Judeţul Suceava: prezentare generală,ofertă turistică
- 2.1 Prezentare generală.12
- 2.1.1 Relieful.14
- 2.1.2 Clima.14
- 2.1.3 Precipitaţiile.14
- 2.1.4 Reţeaua hidrografică.15
- 2.1.5 Resursele subsolului.15
- 2.1.6 Flora şi fauna.Rezervaţii.15
- 2.2 Scurt istoric.16
- 2.3 Civilizaţie.Cultură.17
- 2.4 Turismul şi obiectivele turistice ale judeţului Suceava.17
- 2.4.1 Turismul cultural.18
- 2.4.2 Agroturismul.18
- 2.4.3 Turismul în scop terapeutic.19
- 2.4.4 Turismul de pelerinaj.19
- 2.4.5 Turismul sportiv.19
- 2.4.5.1 Descrierea pârtiilor de schi din judeţul Suceava.20
- 2.4.6 Obiectivele turistice.20
- 2.4.6.1 Obiectivele turistice generale.21
- 2.4.6.2 Staţiuni.22
- 2.4.6.3 Vestigii istorice.25
- 2.4.6.4 Edificii religioase.27
- 2.4.6.5 Muzee şi case memoriale.30
- 2.4.7 Festivaluri şi sărbatori.32
- Capitolul III
- Conceperea de produse turistice
- 3.1 Circuitul turistic.Programul ofertă.35
- 3.2 Analiza de preţ.36
- 3.3 Promovarea produsului turistic.37
- BIBLIOGRAFIE.41
Extras din proiect
Argument
Turismul se manifestă astăzi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezenţa tot mai activă în viaţa economică şi socială, cu o evoluţie în ritmuri dintre cele mai înalte. Generator al unor transformări profunde în dinamica socială, turismul s-a afirmat totodată ca factor de progres şi civilizaţie, ca promotor al relaţiilor internaţionale şi, mai recent, ca argument al globalizării şi dezvoltării durabile.
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotriva economişti , geografi, psihologi şi sociologi.
Tipurile de turism de diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea şi, prin acesta, atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini.
Una dintre bogăţiile actuale de bază în domeniul turismului priveşte studiul elementelor regionale, în funcţie de care se organizează activităţi turistice tipice anumitor zone, şi se pun în evidentă posibilităţile de amenajare complexă a acestora.
Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural antropic – diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o largă dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarnă, practicat pe arie largă pentru drumeţie, cura climaterică şi practicarea sporturilor de iarna; turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal şi minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură şi a altor realizări ale activităţi umane; turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale; turismul sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, interne şi internaţionale , până la manifestări sportive de amploare (olimpiade, competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vânătoare (safari), practicat de ţările occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, în teritoriile artice şi antartice. Este o forma de turism “distractiv”, a cărui dezvoltare – marcată de spectaculos şi inedit – aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninţând cu diminuarea sau, după caz cu dispariţia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.
România are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, ţara este extrem de diversificată - se pot vizita fortăreţe medievale, mănăstiri bizantine, casteluri şi case ţărăneşti decorate după specificul regional.
Mi-am ales aceasta temă pentru proiect deoarece Suceava reprezintă un important centru cultural,istoric şi religios,impunându-se prin bisericile şi mănăstirile care au cucerit lumea.
Oraşul Suceava se numară printre cele mai vechi şi mai importante aşezari ale ţării, în care a pulsat mereu şi puternic o autentică viaţă românească. Capitală a statului feudal Moldova, oraşul a dat patrimoniului naţional inestimabile valori materiale şi spirituale, a înscris în istoria ţării pagini glorioase, rămase durabil în conştiinţa neamului. Datorită rolului jucat ca fostă capitală a Moldovei, oraşul Suceava apare ulterior menţionat în numeroase izvoare documentare ale vremii.
Proiectul este alcatuit din trei capitole. În primul capitol se trateaza problemele generale ale geografiei turismului,in al doilea capitol se expune totul despre oraşul Suceava(prezentare generală şi oferte turistice),iar in al treilea capitol conceperea de produse turistice.
CAPITOLUL I
PROBLEME GENERALE ALE GEOGRAFIEI TURISMULUI
1.1 Definiţii şi concepte în turism
Termenul de turism işi are originea în semnificaţiile următoarelor cuvinte latinesti: tornare = a se întoarce şi turnus = o mişcare circulară ce nu presupune schimbarea rezidenţei.Turismul este o latură a sectorului terţiar al economiei, unde activitatea prestată are ca scop organizarea şi desfăşurarea călătoriilor de agrement, recreere sau deplasărilor de persoane la diferite congrese şi reuniuni, include toate activităţile necesare satisfacerii nevoilor de consum şi de servicii ale turiştilor. loisir = petrecerea timpului liber lessure = activitatea prestată în timpul liber.
Turismul include activitatea unei persoane care călătoreşte în afara mediului său obişnuit pentru mai puţin de o perioadă suficientă de timp şi al cărui scop este altul decât exercitarea unei activităţi remunerate la locul de vizitare.
Activitatea turistică are un caracter dinamic, ea modificându-se odata cu schimbările ce au loc in cadrul economiei naţionale.Turismul este o ramură de interferenţă (are legături cu multe alte sectoare de activitate economica) şi o ramură de consecinţă (se sprijină pe rezultatele obţinute în alte ramuri de activitate).
Subiecţii relaţiilor turistice
Conform recomandărilor Conferinţei Mondiale a Turismului, în activitatea turistică se utilizează termenul de vizitator. Vizitatorul reprezintă orice persoană care se deplasează într-un loc, altul decât acela al mediului sau obişnuit pentru mai puţin de 12 luni şi al cărui scop de călătorie este altul decât exercitarea unei activităţi remunerate la locul vizitat. Acest termen de vizitator include alţi 2 termeni specifici, respectiv turistul şi excursionistul.
Turistul este acea persoana care călătoreste pentru cel puţin 24 de ore şi care înnopteaza într-o unitate de cazare.
Excursionistul reprezintă acel vizitator temporar al cărui sejur este mai mic de 24 de ore.
Turismul intern, naţional şi internaţional
Turismul intern reprezintă o activitate turistică practicată în interiorul unei ţări şi vizitează atât turismul realizat de rezidenţii acelei ţări care viziteaza propria lor ţara, cât şi turismul receptor care include vizitele nonrezidenţilor pe teritoriul acelei ţări.
Turismul naţional reprezintă activitatea turistică inclusa în categoria de turism intern, la care se adaugă turismul emiţător, care se refera la rezidenţii acelei ţări care vizitează alte ţări.
Turismul internaţional include turismul receptor sau exportul de turism şi turismul emiţător sau importul de turism.
Conceptul de produs turistic
Produsul turistic este realizat prin valorificarea unor resurse naturale, în condiţii specifice “de producţie”, care includ activităţi ce permit “transformarea” lor în marfă, acesta urmând sa fie vândută consumatorului potenţial.
Conceperea şi comercializarea produselor turistice se realizează în etape succesive,începand de la politicile de marketing şi terminând cu analizele de preţ şi eficienţă.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Potentialul Turistic al Judetului Suceava.doc
- Potentialul Turistic al Judetului Suceava.ppt