Potențialul turistic al Munților Retezat

INTRODUCERE

Am pornit studiul de faţă pornind de la ideea că turismul din zilele noastre se află într-o continuă expansiune, cu o dezvoltare ascendentă şi cu un deosebit de mare impact asupra economiei naţionale. În condiţiile societăţii de astăzi, omul are nevoie de recuperare fizico-psihică, de evadare din aglomerările urbane.

Un loc perfect pentru relaxare este Parcul Naţional Retezat, unde turistul se întoarce la natură şi poate întreprinde diferite activităţi: drumeţie, alpinism, ski, ture de fotografie, observarea animalelor în mediul lor natural.

Un alt motiv care m-a determinat să aleg această temă este dorinţa mea de a studia în profunzime Munţii Retezat, deoarece încă din copilărie mi-au stârnit interesul, însă nu ştiam pe atunci ce reprezintă ceea ce văd.

Studiul începe cu un capitol de precizări noţionale, cu termenii folosiţi în domeniul turismului. Urmează al doilea capitol în care am pus în evidenţă potenţialul turistic natural şi antropic al Munţilor Retezat. Am detaliat aici toate componentele potenţialului turistic, referindu-mă cu precădere la: relief, hidrografie, climă şi fond biogeografic.

Principalul element de atractivitate a Munţilor Retezat este relieful glaciar. În capitolul al treilea am dezvoltat acest subiect şi am scos în evidenţă principalele obiective morfoturistice şi am subliniat importanţa reliefului ca suport peisagistic.

Capitolul următor tratează formele de realizare ale obiectivelor morfoturistice. Am amintit aici principalele trasee turistice care fac posibilă vizitarea obiectivelor turistice de către mai multe categorii de turişti, în condiţii de siguranţă. Pentru iubitorii de aventură am pomenit traseele de alpinism.

Ultimul capitol constă într-un studiu care a avut ca obiectiv cercetarea planurilor de dezvoltare ale Parcului Naţional Retezat. Am amintit aici de numărul de turişti sosiţi în parc în fiecare an şi am constatat că tot mai mulţi turişti sunt interesaţi de vizitarea Parcului Naţional Retezat.

Atractivitatea Munţilor Retezat este strânsă corelaţie cu deosebita biodiversitate (plante endemice, animale pe cale de dispariţie). Potrivit ultimelor cercetări s-a stabilit că Retezatul este Ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa temperată, ceea ce trebuie să tragă un semnal de alarmă şi să ne responsabilizeze în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a zonei.

I. PRECIZĂRI NOŢIONALE

Orice persoană care vizitează un loc, altul decât acela de reşedinţă, pentru orice alt motiv, altul decât acela de a exercita o activitate remunerată şi efectuând un sejur de cel puţin o noapte (sau de 24 de ore) poate fi considerat ca turist naţional, iar orice persoană care se deplasează într-o altă ţară decât aceea în care îşi are reşedinţa obişnuită, pentru orice alt scop, altul decât acela de a exercita o profesiune remunerată în ţara în care pleacă este turist internaţional".

Turismul este un fenomen social-economic în continuă expansiune, generat de nevoia umană de cunoaştere, recreere şi recuperare fîzico-psihică în condiţiile unei civilizaţii solicitante, dar cu posibilităţi materiale superioare pentru majoritatea populaţiei.

Resursele turistice reprezintă totalitatea elementelor atractive ale unui teritoriu, indiferent de originea lor şi de relaţiile dintre ele. Ele determină mărimea, intensitatea şi diversitatea fluxurilor turistice, respectiv valoarea intrinsecă a consumului turistic şi prin acesta a eficienţei economice. Se deosebesc două grupe majore de obiective ce compun fondul turistic şi anume cele aparţinând cadrului natural (relief, structuri litologice, climat, hidrografic, vegetaţie, faună) şi cele de provienienţă antropică (vestigii istorice, edificii religioase, muzee, etnografie etc).

Infrastructura turistică sau baza tehnico-materială este alcătuită din toate dotările tehnice şi edilitare necesare asigurării tuturor serviciilor reclamate de buna desfăşurare a fenomenului turistic. In cadrul bazei tehnico-materiale se includ capacităţile de cazare şi alimentaţie publică, reţeaua de servicii aferente turismului, mijloacele de agrement şi tratament, căile de comunicaţie, infrastructura tehnică (reţele de energie electrică şi termică, apa potabilă, canalizarea etc), serviciile poştale, bancare, medico-sanitare etc. Infrastructura trebuie să creeze toate condiţiile de valorificare la maximum a fondului turistic, de satisfacere completă a cererii şi realizarea unui consum turistic superior.

Potenţialul turistic (P) rezultă din asocierea spaţială a fondului turistic cu baza tehnico-materială aferentă. Sintetic, el se poate exprima prin formula:

P = F + Btm

Unde: P - potenţialul turistic, F - fondul turistic, Btm - baza tehnico-materială.

Fluxul turistic defineşte mişcarea în teritoriu a vizitatorilor dinspre ariile de provienenţă spre cele receptoare.

Produsul turistic înglobează totalitatea bunurilor şi serviciilor indispensabile bunei desfaşurări a activităţilor de agrement şi recuperare fizico-psihică.

Piaţa turistică reprezintă aria de interferenţă a produsului turistic cu consumatorii săi, a unei părţi a ofertei turistice cu cererea. Piaţa turistică operează la rândul ei cu două concepte de bază şi anume ofertă turistică şi cerere turistică.