Potențialul Turistic Antropic în Municipiul Hunedoara

1. Introducere.

În această lucrare este prezentat potenţialul turistic antropic al municipiului Hunedoara. Prin alegerea acestui titlu am încercat să pun în evidenţă zona Hunedoarei cu tot ceea ce poate da ea mai bun turistului, dar şi să trag un mic semnal de alarmă cu privire la modul deficitar în care este prezentat turismul hunedorean.

Hunedoara are un potenţial turistic ridicat, obiectivele turistice sunt multe şi variate, fiind datorate atât condiţiilor naturale, dar şi vieţii istorice şi culturale continue şi îndelungate ce s-a desfăşurat pe aceste meleaguri. Pitorescul zonelor montane şi depresionare, existenţa izvoarelor de ape minerale recunoscute pentru calităţile lor curative, fondul cinegetic şi piscicol, precum şi bogăţia şi varietatea elementelor de arhitectură, arta populară şi folclor, oferă varietăţi de turism pentru gustul fiecăruia.

Cadrul natural este deosebit de favorabil pentru practicarea sporturilor de iarnă în general în munţii Parâng şi Retezat. Un loc aparte în compoziţia cadrului natural cu însemnat potenţial turistic, îl ocupă numeroasele cursuri de apă, acumulări naturale de apă sau ca efect al lucrărilor hidroenergetice. De interes turistic sunt izvoarele de apă minerală şi termală ale căror calităţi curative sunt valorificate printr-o reţea de staţiuni balneoclimaterice, între ele afându-se Geoagiu-Băi, Călan Băi.

De asemenea, pentru întregirea comorilor hunedorene nu putem să uităm de bogata reţea de monumente istorice şi arheologice, muzee, ce înlesnesc şi practicarea unui turism cultural şi care au consacrat ţinutul hunedorenilor.

Din păcate însă potenţialul Hunedoarei nu este foarte bine valorificat, fie din cauza lipsei resurselor financiare, fie din cauza lipsei de iniţiativă pentru a promova valorile regiunii.

Pentru a ajunge cât mai repede în atenţia turiştilor de pretutindeni, acestă zonă trebuie pusă în valoare foarte bine, cât mai aficient, astfel încât câştigurile să fie de ambele părţi, atât penrtu turiştii care vin şi au ce să vadă, dar mai ales pentru zonă in general, ea rămânând pentru o perioadă mai lungă de timp deschisă publicului.

2. Istoricul cercetărilor.

Pentru realizarea lucrării de faţă, „Potenţialul turistic antropic al oraşului Hunedoara”, pe lângă munca de teren, am consultat şi diverse lucrări de specialitate, aparţinând Bibliotecii Centrale Universitare.

Capitolul în care este prezentat cadrul natural a fost realizat prin extragerea datelor necesare din lucrări precum: Chirica, N., Răceanu, V. (1995), Sub cerul purpuriu al Hunedoarei, I.P.Cluj, Cluj-Napoca. De aici am preluat informaţiile utile referitoare la aşezarea oraşului Hunedoara, zonele şi localităţile cu care acesta se învecinează. Tot din aici am realizat şi subcapitolele „Relieful” şi „Hidrografia”. Subcapitolul „Clima-factor favorizant pentru dezvoltarea activităţilor turistice” a fost realizat cu ajutorul datelor din lucrarea scrisă de Posea, G. (2004), Clima, Apele, Solurile, Biogeografia, Hazardele Naturale, Editura Fundaţiei Romania de Maine, Bucureşti, dar şi din Gruiescu, I., Grumăzescu, C. (1972), Judeţul Hunedoara, Editura Academiei, Bucureşti. Aceste două lucrări au mai fost consultate şi pentru teme referitoare la solurile, vegetaţia şi fauna din zona oraşului Hunedoara.

În vederea realizării complexului capitol „Potenţialul turistic antropic” în care am discutat despre binecunoscutul Castel al Corvineştilor, dar şi despre bisericile din Hunedoara, au fost necesare lucrările lui Anghel, Gh., (1973), Cetăţi medievale din Transilvania, Editura Meridiane, Bucureşti.; Constantinescu, R., Sfarlea, M., (1994), Monumente religioase. Biserici şi mănăstiri celebre din Romania, Editura Editis, Bucureşti; Lazăr, I., Răceanu, V. (1976), Castelul Corvineştilor: Hunedoara, Editura Sport Turism, Bucureşti;dar şi cartea domnului Popa, T. (1928), Iancu Corvin de Hunedoara (Ioan Hunyadi), Tipografia Wachter, Hunedoara.

Ideile referitoare la rezervaţiile naturale ale judeţului Hunedoara au fost extrase atât din Gruiescu, I., Grumăzescu, C. (1972), Judeţul Hunedoara, Editura Academiei, Bucureşti, dar şi din Mohan, Gh., Ardelean, A., Georgescu, M., (1996), Rezervaţii şi monumente ale naturii din Romania, Editura Scaiul, Oradea.

Iar capitol în care sunt prezentate celelalte obiective importante ale judeţului Hunedoara a fost realizat cu ajutorul lucrării scrise de Vătăşianu, V. (1930), Vechile biserici de piatră din judeţul Hunedoara, Editura Cartea Românească, Cluj; cea scrisă de Voledi, I. (1971), Drumuri în Haţeg, Editura Stadion, Bucureşti; Floca, O., Grant, P. (1965), Hunedoara-ghid turistic al regiunii, Editura Meridiane, Bucureşti.

Datele obţinute de la Primăria Municipiului Hunedoara au fost folosite pentru realizarea capitolului referitor la fluxul de turişi şi la circulaţia turistică, dar şi pentru realizarea hărţilor.