Proiect Ecoturism și Turism Rural - Pensiunea Candrut

Cap.I – Prezentarea generala a zonei Vatra Dornei

1.1– Prezentarea zonei Vatra Dornei

Statiunea Vatra Dornei, supranumita si "Perla Bucovinei", este situata la o altitudine de 802 m in Depresiunea Dornelor, la 112km distanta de Suceava si 89km de Bistrita Nasaud. Vatra Dornei este situată la confluenţa râurilor Dorna, Neagra Sarului şi Bistriţa. Oraşul este cunoscut pentru resursele naturale ale apei minerale.

Proprietăţile locului de recuperare care au făcut-o cunoscută în toată lumea, include izvoare minerale, nămol şi aer puternic ionizat negativ. Turiştii vin în Vatra Dornei pentru a-şi trata afecţiunile cardiovasculare şi reumatismul, pentru a se odihni, pentru a practica sporturile de iarnă sau doar pentru a se distra. De asemenea, peisajul extraordinar permite numeroase activităţi de petrecere a timpului liber – plimbări, călărit, river-rafting şi vizite la manastirile din Bucovina şi Maramures.

Cadru istoric

Actualul oraş Vatra Dornei s-a dezvoltat pe fostul cătun Dorna pe Giumalău, atestat în documente la sfârşitul secolului al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea. Locul a fost aşezat de-a lungul unuia dintre drumurile care leagă Moldova de Transilvania şi a crescut repede ca importanţă printre satele vecine. Locul a devenit cu adevărat semnificant odată ce autorităţile au confirmat oficial proprietatea de vindecare a apelor minerale, la începutul secolului al XIX-lea. Izvoarele minerale naturale atrag vizitatorii din toată România.

Istoria acestor locuri a fost integrata, in primele secole de existenta a statului moldovenesc, in istoria tinutului Campulung, care, fiind constituit sub forma unui "ocol domnesc", se bucura de o larga autonomie. Locuitorii tinutului se considerau oameni liberi, care nu aveau alta datorie fata de domnii tarii decat de a efectua straja la hotare.

Recunoscand acest drept al locuitorilor ocolului, Aron Voda (1592-1595) fixeaza straji la hotarul dinspre Transilvania, pentru a proteja pe campulungenii care isi creasera, prin defrisare, proprietati in Tara Dornelor. Masurile domnesti duc la o rapida dezvoltare a tinutului. La sfarsitul secolului al XVI-lea este mentionata pentru prima oara localitatea de la varsarea Dornei in Bistrita, pe la 1640 existand aici deja o asezare infloritoare (Dorna pe Giumalau), la dezvoltarea asezarii contribuind probabil si situarea sa pe drumul care lega Moldova cu importantele centre comerciale si mestesugaresti Rodna si Bistrita, din Transilvania. In Vatra Dornei exista o ruina care prin modul de constructie aminteste de o cladire a secolelor XVI-XVII. Aceasta ruina este situata la gura paraului Chiliei, pe strada cu acelasi nume, adica tocmai acolo unde si documentar se plaseaza inceputurile orasului. Aici, langa asezarea de la poalele Barnarelului, a existat si un schit cu chiliile aferente.

In 1775 Vatra Dornei, ca si nordul Moldovei, a intrat in componenta Imperiului habsburgic. Pentru recunoasterea vechilor privilegii, locuitorii tinutului au trebuit sa lupte aproape un secol cu noile autoritati, succesul obtinut de comunele dornene in procesul cu statul austriac a contribuit mult la prosperitatea si dezvoltarea in continuare a tinutului. Statul austriac a fost interesat de exploatarea cat mai completa a bogatiilor solului si subsolului Bucovinei, astfel, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, inginerul Anton Manz, a pus bazele industriei extractive de fier si mangan in zona Dornei si Campulungului. Intre anii 1780-1785 s-a construit soseaua Campulung - Vatra Dornei - Pasul Tihuta - Poiana Stampei - Bistrita. Adevarata dezvoltare a orasului a inceput dupa ce au fost cunoscute de catre autoritatile austriece calitatile curative ale izvoarelor minerale si ale turbariilor din zona (la 1812 se imbuteliasera deja la Poiana Negrii 50000 de sticle). In 1845 se construieste la Vatra Dornei primul stabiliment balnear.

In a doua jumatate a secolului XIX incepe amenajarea si modernizarea statiunii, prin captari de izvoare, prin aplicarea primelor tratamente cu namol de turba si mai ales prin construirea, in 1895, a instalatiilor balneare moderne. In primul deceniu al secolului XX Vatra Dornei este declarata oras. Dupa un scurt regres, provocat de primul razboi mondial, orasul si statiunea cunosc o noua inflorire. In 1944, instalatiile balneare au fost complet distruse de trupele germane in retragere, aceasta punand problema refacerii aproape totale a statiunii si a dezvoltarii ei.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-au ridicat noi constructii balneare si cartiere de locuinte, impunandu-se si ca unul din centrele de importanta nationala pentru practicarea sporturilor de iarna (schiul si sania, pe pantele muntilor Dealu Negru, Runc si Barnarel, avand partii atat pentru incepatori cat si pentru avansati). In acelasi timp, orasul cunoaste si o dezvoltare industriala, bazata in principal pe exploatarea lemnului si minerit.

Legenda Dornei

Batranii povestesc in legatura cu numele de Dorna a orasului urmatoarea legenda. Dragos Voda, "descalecatorul" Moldovei a venit sa vaneze in partile noastre. Aici a intilnit o fata frumoasa ca o zana, cu par balai si cu numele de Dorina. Dragos a plecat la vanatoare si intr-o padure deasa i s-a aratat o caprioara pe care a inceput sa o urmareasca.Caprioara iute de picior, a scapat insa mereu de sagetile vanatorului, dar ostenita, s-a oprit pentru o clipa sa-si traga sufletul langa un brad cu trunchiul gros.

Dragos a intins arcul si a tras.De dupa copac s-a auzit un tipat omenesc de durere si caprioara a facut un salt, dupa care s-a pierdut in padure. Dragos s-a apropiat de brad si a vazut ca in locul caprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina. Plin de remuscari Dragos a inmormantat-o chiar pe locul unde fusese ucisa si in amintirea ei a botezat locul si raul din preajma Vatra Dornei, devenita in timp Vatra Dornei de azi. Pe fata o chema Dorina, asa cum se numesc si astazi multe fete din partea locului si sunt alintate de cei apropiati Doruta sau Dorna.

Cai de acces

Vatra Dornei se afla la 105 km departare de municipiul Suceava (aproximativ 2 ore transport auto si 3 ore transport feroviar), 40 km de Campulung Moldovenesc (aproximativ 50 minute transport auto si 11 ore transport feroviar), 85 km de municipiul Bistrita (aproximativ 11 ora transport auto si 5 ore transport feroviar). Cel mai apropiat aeroport se afla în municipiul Suceava. Accesul se mai poate face si pe Valea Bistritei pe soseaua ce leaga municipiul Piatra Neamt de Vatra Dornei (165 km - aproximativ 3 1 ore transport auto).

Cai rutiere: Bucuresti - Focsani pe E 2, Focsani - Bacau - Piatra Neamt - Poiana Teiului pe DN 15 si Poiana Teiului - Brosteni - Vatra Dornei pe DN 17; Bucuresti - Focsani - Falticeni - Suceava pe E 20 si Suceava - Câmpulng Moldovenesc - Vatra Dornei pe DN 17;

Cai feroviare: Gara Vatra Dornei pe linia Bucuresti - Suceava - Vatra Dornei sau pe linia Cluj Napoca- Beclean - Vatra Dornei.