Promovarea Turismului Gastronomic în Județul Tulcea

INTRODUCERE

Turismul, caracterizat pe scurt, apare ca un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi, ca atare, influenţat de evoluţia ei. Adresându-se unor segmente sociale largi şi răspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaşează printr-un înalt dinamism, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. De asemenea, prin caracterul său de masă şi prin conţinutul complex, turismul antrenează un vast potenţial material şi uman, cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii, asupra relaţiilor interumane naţionale şi internaţionale.

În turism se disting două categorii de relaţii: relaţii materiale, care apar atunci când turiştii recurg la anumite servicii plătite, şi relaţii imateriale, rezultate din contactul cu populaţia locală, cu civilizaţia, cultura, tradiţiile, instituţiile publice din zona vizitată.

Motivaţiile pentru practicarea turismului sunt diversificate şi cu ajutorul lor se pot distinge multe forme de turism: pentru recreere, odihnă şi divertisment, cultural, religios, sportiv, de tratament şi balneoclimateric, pentru vânătoare şi pescuit, de agreement, ştiinţific, pentru cumpărături, commercial expoziţional, montan şi de sporturi de iarnă etc.

Judeţul Tulcea, o zonă încă prea puţin cunoscută şi valorificată din punct de vedere turistic, dispune de un bogat potenţial natural şi antropic ce se aşteptă a fi descoperit. Delta Dunării, un paradis faunistic şi floristic, cu peisaje de neuitat şi bălţi pline cu peşte reprezintă o premisă pentru practicarea turismului în cele mai variate forme. La fel şi Munţii Măcinului, cu un relief de tip alpin, cu creste stâncoase, ascuţite şi pereţi abrupţi, cu o valoare ecologică remarcabilă şi prezenţa multor specii floristice şi faunistice pot constitui un punct de atracţie pentru doritorii de peisaje indedite. Numărul mare de mănăstiri şi lăcaşe de cult sunt în aşteptarea credincioşilor de pretutindeni, iar siturile arheologice, monumentele arhitecturale, muzeele şi alte obiective turistice interesante de pe tot cuprinsul judeţului oferă o mulţime de posibilităţi pentru petrecerea timpului.

Pe teritoriul judeţului Tulcea convieţuiesc în armonie, de secole, cca. 17 etnii ale căror obiceiuri şi credinţe au fost integrate în viaţa culturală şi spirituală a regiunii. Dintre acestea, grecii, turcii şi tătarii, şi în special ruşii şi lipovenii sunt cei care şi-au păstrat tradiţiile şi modul de viaţa, iar arta culinară specifică fiecărei comunităţi reprezintă baza turismului gastronomic pe teritoriul judeţului. Fiecare etnie are secretele ei în domeniul gastronomic, preparatele lor fiind apreciate atât de locuitorii judeţului, care au împrumutat multe din bucatele tradiţionale lipoveneşti sau turceşti, dar şi de turiştii care au vizitat judeţul. Cei mai mulţi sunt impresionaţi de specificul locuitorilor din Delta Dunării şi de bucătăria tradiţională de aici, şi tocamai de aceea trebuie ca această zonă să fie făcută cunoscută, ea beneficiind de un potenţial turistic foarte ridicat.

Chiar dacă turismul gastronomic reprezintă o formă de turism relativ nouă la noi în ţară, el este practicat cu succes în alte locuri şi de aceea merită ca o încercare de promovare a produselor culinare tradiţionale din zona Tulcea. Toţi turiştii care au vizitat această zonă au gustat măcar un borş de peşte sau o baclava, dar pe lângă acestea mai sunt multe delicatesuri care merită încercate.

CAPITOLUL I

ELEMENTE DEFINITORII ALE POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI TULCEA

1.1. LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA JUDEŢULUI TULCEA

1.1.1. SCURT ISTORIC AL JUDEŢULUI TULCEA

În judeţul Tulcea, arheologii au descoperit urme ale existenţei umane datând din neolitic (aproximativ 5.500-2.799 î.e.n.). Primii locuitori ai acestei epoci au fost numiţi în mod convenţional ca purtătorii culturii Hamangia, sau pe scurt “cultura Hamangia”, după numele localităţii unde s-au făcut primele descoperiri (astăzi comuna Baia, judeţul Tulcea). Datorită poziţiei sale geografice, Dobrogea este primul teritoriu din ţara noastră unde cultura neolitică îşi incheie activitatea către sfârşitul mileniului al III-lea î.e.n.

În secolele VII-VI î.e.n. se produce colonizarea greacă în bazinul Pontului Euxinus, provocată de mutaţii social-economice şi de sărăcia endemică din metropolă. Astfel apar oraşele Histria, Tomis, Callatis, la care se adauga mai tarziu Axiopolis (lângă Cernavodă) ş.a.

Începând cu secolul al IV-lea î.e.n. asistăm la o adevărată explozie de aşezări sau necropole getice pe tritoriul Dobrogei. Dintre toate descoperirile din judeţul Tulcea, cele de la Agighiol, Murighiol, Enisala şi Teliţa aduc un aport substanţial în elucidarea vieţii materiale şi spirituale a geţilor din această zonă.

În anul 44 î.e.n., Buerebista uneşte Dobrogea cu statul centralizat dac pentru o scurtă perioada de timp.