Resursele turistice ale Județului Maramureș

I. Evaluarea si propunerea de solutii de valorificare a resurselor locale si regionale de turism

1. Resurse turistice naturale si antropice ale zonei

Resurse turistice naturale

Judeţul Maramureş situat in nordul ţarii, invecinat cu judeţul Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud si Suceava este delimitat la nord de frontiera de stat cu Ucraina. Are o suprafata de 6.215 kmp si o populaţie de cca. 534.500 locuitori.

Maramureşul ascunde frumuseţi ce pot fi apreciate doar strabatând si analizând fiecare cadru natural. Varietatea formelor de relief, cum ar fi : conurile vulcanice, stânci abrupte, coloane andezilitice, chei , defileuri, depresiuni intramontane, ne dezvaluie o mirifica lume de basm.

Extracţia si prelucrarea mineralelur neferoase, taierea si cioplirea in felurite forme a lemnului, creşterea animalelor, pomicultura, demonstraza preocuparile in timp ale oamenilor acestor locuri.

Pe acest front s-a acumulat un bogat tezaur de cultură populara exprimat prin obiecte de arta, producţii folclorice autentice si originale, obiceiuri si datorii care au răzbatut prin istorie pana in zilele noastre. Numarul foarte mare de obiective turistice naturale si antropice confera Maramuresului atributul de zona turistica de interes major.

1) Relief si geologie

Maramuresul este un judet de munte si dealuri, desi partile joase ale depresiunilor coboara la 135 m pe Somes la Seini si la 204 m pe Tisa. Contrastele de atitudine sunt mari: Petrosul Rotnei cel mai inalt punct din judet(2.303m) domina Depresiunea Maramuresului cu peste 1.600m, iar varful Ignis se ridica deasupra Depresiunii Baia Mare cu peste 1.000m.

Maramuresul se bucura de un peisaj unic. Munti inalti, dealuri inverzite, rauri mai largi sau mai inguste, lacuri, paduri, pasuni, toate alcatuiesc una din cele mai frumoase regiuni ale Romaniei. Situat in nordul tarii, Judetul Maramures se intinde pe o suprafata de 6304 km patrati invecinandu-se cu Ucraina si cu judetele Suceava, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj si Satu Mare.

Cea mai mare parte a reliefului , 76%, apartine Carpatilor Orientali si este reprezentata prin Muntii Rotnei, Muntii Maramuresului, Carpatii Vulcanci de Nord si Depresiunea Maramuresului. Urmeaza o zona depresionara, ca un culoar, sub lantul vulcanic, formata din depresiunile Baia Mare, Copalnic, Lapus. Acest culoar este inchis spre sud de masive cristaline si de dealuri, uneori cu aspect de podis. Ultimele unitati apartin dealurilor Somesului si Silvaniei (Preluca, Dealurile Chioarului, Prisca, Culmea Codrului, Dealurile Salajului si Asuajului), Podisul Somesan (Podisul Boiu, Dealurile Ciceului), Subcarpatilor Transilvaniei (Culmea Breaza, Despresiunea Lapus).

Muntii Rodnei sunt cei mai masivi si mai inalti din toti Carpatii Orientali. Maramuresului ii apartine numai versantul nordi cintre pasurile Prislop (1.416m) si Setref (817m). Sunt formatii din sisturi cristaline si au numeroase creste semete si abrupte ce depasesc 2.000m: varful Pietrosu (2.303m), varful Puzdrelor (2.188m), varful Galatiului (2.058m), varful Negoiasa (2.041m), varful Buhaiescu Mare (2.118m).

Inaltimile mari, combinate cu urme ale reliefului glaciar: circuri,vai glaciare, morene, zimti, formatiuni cu aspecte stranii (Viju din Pietrosul Rotnei), imprima reliefului o tenta de bazar morfologic apreciata de multi turisti. Muntii sunt strabatuti de numeroase vai (Viseu, Campoiasa, Furului, Rea, Bila, Sesuri, Fantanele, Salhoi) de-a lungul carora turistii pot urma trasee marcate si drumuri forestiere spre rezervatiile naturale si putinele cabane turistice de la gura Pasului Buhaescu, Fantana Stanchii, Hanul Butinarilor. Pantele Muntilor Rotnei sunt favorabile practicarii schiului. In anul 1955 a fost ridicata din lemn o trambulina pentru sarituri cu schiurile, care permitea sarituri de peste 80m, iar ulterior au fost amenajate partii de schi.

2) Clima

Clima este temperat continentala, iar precipitatiile sunt destul de bogate. Desi clima in Maramures este mai umeda si mai rece decat in restul Romaniei, lunile de vara pot fi foarte calduroase. Iarna peisajul devine alb, oferindu-le schiorilor posibilitatea de a se bucura de partiile de schi de toate dimensiunile si toate gradele de dificultate. Cand primavara isi intra in drepturi peisajul ramane verde pana la venirea toamnei. Temperaturile sunt relativ normale dar vara pot ajunge pana la 30 grade Celsius (19 grade Fahrenheit).

3) Reteaua hidrografica

Regiunea abunda in rauri repezi, constant alimentate din muntii dimprejur. Avand o retea hidrografica de peste 3000 km, nu este de mirare ca peisajul este atat de bogat si verde. Numele raurilor mai mari sunt folosite pentru a diferentia zonele etnografice din Maramuresul istoric. Asa ca se vorbeste des despre Valea Izei, a Marei, a Cosaului, a Viseului si a Tisei. Pe langa rauri, exista lacurile alpine de origine glaciara Iezer si Buhaescu si lacurile artificiale de la Ocna Sugatag, Baia Sprie, precum si lacurile de acumulare Stramtori-Firiza si Runcu-Brazi-Firiza.

4) Fauna si vegetatie

Speciile de animale sunt bine reprezentate, având o mare varietate în functie de altitudine: in zona alpinã de capra neagrã, marmota, acvila de stâncã, în jnepenis de cocsul de mesteacãn, iar în pãdurile de conifere de râs, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele. În râurile de munte, Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser, alãturi de pãstrãv si lipan, trãieste cea mai valoroasã specie de salmonid, lostrita. In judet se gaseste un numar relativ mare de pastravarii. Aici se pot aminti localitatile: Firiza, Blidari, Sapanta, etc.