România - destinație pentru circuitele turistice

ARGUMENT

“Un călător fără cunoaştere este ca o pasăre fără aripi”( Kotler, P.)

Turismul este cunoscut ca fiind cea mai largă industrie. Veniturile sale au o proporţie semnificativă în economia multor ţări şi este una din cele mai mari producatoare de locuri de muncă. Contribuţia sa la Produsul Naţional Net, angajarea şi dezvoltarea regională sunt bine documentate, spre deosebire de alte sectoare, este prevăzut să crească în importanţă în urmatoarele decenii ca urmare a creşterii timpului liber. În turism informaţia are un rol, foarte important, de fapt informaţia a fost descrisă ca fiind “sângele” unei industrii, fără care un sector nu poate funcţiona. Turiştii au nevoie de informaţie înainte de a pleca în călătorie pentru a-i ajuta să planifice şi să aleagă între opţiuni, şi de asemenea se observă creşterea nevoii de informaţie în timpul călătoriei ca o tendinţă spre creşterea călătoriilor independente.

În Vest în special, timpul a devenit o marfă rară, mai ales pentru cupluri, timpul petrecut împreună este mai mult fugitiv. De aceea, pentru mulţi consumatori, vacanţa lor anuală reprezintă o investiţie emoţională mare care nu poate fi uşor înlocuită dacă ceva nu merge bine. Această nevoie de informaţii este sporită de caracteristicile produsului turistic. În principal, printre acestea este intangibilitatea, spre deosebire de mărfuri, produsul turistic nu poate fi cercetat înainte de cumpărare şi de aceea este aproape complet dependent de caracteristici pentru a-i ajuta pe consumatori să ia o decizie de cumpărare.

Este de asemenea stabilit din punct de vedere geografic că turiştii trebuie să circule – să consume produsul – pentru a experimenta ceea ce cumpară. Alte două caracteristici sunt complexitatea şi interdependenţa. Produsele turistice individuale sunt diverse, şi în multe cazuri eterogenitatea este cea care le face atractive în primul rând. În completare, produsele turistice sunt rar cumpărate individual, iar combinările diferite şi permutările rutelor turistice alternative, modul de transport, timpul şi casele de recreere fac decizia de calătorie dificilă chiar şi pentru cei iniţiaţi. Furnizorii, de aceea, înfrunta o provocare, pe care Kaven poetic a descris-o ca încercând “să câştige identitate cu milioane de potenţiali clienţi acoperind toată gama de venituri, interese, cunoştinţe, nevoi”.

CAPITOLUL I

POTENŢIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI

1.1. Categorii de potenţial turistic

Consider că România dispune de un potenţial turistic de o mare complexitate şi valoare turistică, recunoscute pe plan mondial. Poziţia geografică îi conferă României trei componente naturale definitorii în structura peisagistică şi a teritoriului, care conturează parţial şi potenţialul turistic al ţării: Munţii Carpaţi, fluviul Dunărea şi Marea Neagră cu fâşia de litoral.

Funcţia de tranzit turistic este dată de aşezarea sa, România asigurând legătura dintre ţările Europei Centrale, Nordice şi Estice cu cele din sudul continentului şi din Orientul Apropiat şi mijlociu. Reţeaua de drumuri europene cu cele 7 artere rutiere şi două coridoare europene (IV şi IX) magistralele feroviare şi fluviul Dunărea (coridorul VII), prin legăturile ce se stabilesc între ţările continentului evidenţiază poziţia geopolitica a României în bazinul Marii Negre. Cu toată diversitatea reliefului şi a structurii geologice teritoriul României este unitar constituit, printr-o îmbinare armonioasă, proporţională şi simetrică a marilor trepte de relief, care circumscriu ca un vast amfiteatru în jurul Podişului Transilvaniei (munţi, dealuri subcarpatice şi podişuri, câmpii, litoral marin şi delta fluvială). Acestor mari unităţi de relief le corespund diverse tipuri de roci, nuanţe de climă şi specii floristice şi faunistice, râuri şi oglinzi de ape, care dau o mare varietate peisagistică şi reprezintă totodată, importante resurse, care stimulează şi polarizează diferite activităţi turistice.

Cadrul natural al României, ca o înmănunchere a acestor elemente fizico-geografice este o componentă de bază şi relativ constantă a ofertei turistice, care determină sau influenţează direcţiile, mărimea şi structura activităţii de turism pe ansamblu ţării sau la nivel regional şi local. Dezvoltarea economica şi sociala a României are implicaţii mari şi asupra activităţii de turism atât prin crearea unei infrastructuri generale (căi de comunicaţie şi mijloace de transport) dotarea cu utilaje şi construirea bazei tehnico-materiale specifice turismului, diversificarea bunurilor de consum şi a produselor agroalimentare etc., cât şi prin realizarea unor obiective economice aparţinând altor ramuri, dar care interesează şi turismul (baraje şi lacuri de acumulare, hidrocentrale, obiective industriale, lucrări de arta inginereasca, palate de cultură etc.) unele dintre ele devenind obiective de mare atracţie turistica.

Progresul tehnico-economic, dezvoltarea ştiinţei, culturii şi învăţământului în România permit extinderea şi diversificarea relaţiilor externe pe plan economic (mai ales în condiţiile economiei de piaţă) tehnico-ştiinţific, cultural etc. marin de interesul cetăţenilor străini de a ne vizita ţara ca parteneri de afaceri, pentru studii, ca turişti.