Sisteme teritoriale - potențialul turistic al Județului Teleorman

Potenţialul turistic al judetului Teleorman

1. Poziţia Geografică

Teleormanul este unul dintre judeţele sudice ale României situat în Câmpia Română, la confluenţa Oltului şi a râului Vedea cu Dunărea, având în oraşul Zimnicea punctul extrem sudic al ţării (430 37’07). La vest se învecinează cu judeţul Olt, la nord cu Argeşul şi Damboviţa, la est cu judeţul Giurgiu, iar la sud cu Bulgaria, fiind un judeţ de frontieră. Graniţa cu Bulgaria este realizată de Dunăre. Astfel, din vechime s-au dezvoltat pe teritoriul judeţului importante drumuri comerciale cum erau "drumul lui Traian", "drumul oii", "drumul sării", etc, care asigurau legătura zonei subcarpatice cu Dunărea. Alte drumuri s-au creat paralel cu aceasta, urmând marginea terasei înalte sau traversând câmpia pe direcţie est-vest. La intersecţia acestor drumuri s-au dezvoltat importante târguri care constituie în prezent principalele localitaţi urbane şi rurale ale judeţului. Judeţul Teleorman are o suprafaţa de 5790 kmp, ocupând ca întindere locul 19 pe ţară şi deţinând 2,4% din suprafaţa ţării. Municipiul Alexandria este reşedinţa administrativă (62.000 locuitori). Celelalte municipii sunt Turnu Măgurele şi Roşiorii de Vede. În judeţ se mai găsesc: oraşele Zimnicea şi Videle, 83 de comune cu peste 230 de sate. Populaţia totală este de 473.199 locuitori (2,1% din populaţia totală a ţării).

Fig. 1. Pozitia geografica a judetul Teleorman (www.cjteleorman.ro)

2. Potenţialul Turistic Natural

2.1.Relieful

Câmpia Munteniei de Vest, numită şi Câmpia Centrală sau a Teleormanului, este o subunitate a Câmpiei Argeşene, cuprinsă între Olt şi Argeş, o regiune geografică bine individualizată, care începe în nord, la peste 300 m altitudine, scăzând sub 100 m în apropierea depresiunii Câlniştei. Altitudinea câmpiei este cuprinsă între 38-43 m la nivelul terasei. Lunca Dunării este treapta cea mai joasă din relieful regiunii şi prezintă particularităţi foarte diferite de restul teritoriului, altitudinea fiind de 24 m la Turnu Măgurele şi 20 m la confluenţa cu Vedea. Lăţimea variază între 1 Km în dreptul oraşului Zimnicea şi 6 Km în dreptul localităţii Vânători şi a lacului Suhaia.

Lunca Dunării reprezintă în mod natural o asociere de grinduri, braţe părăsite, rivaluri, jopse, depresiuni, puţuri ocupate permanent sau temporar cu apă, cunoscute sub numele de bălţi, fiind rezultatul activităţii marelui fluviu, ce s-a desfăşurat prin eroziune laterală şi acumulare longitudinală, prin procesul de revărsare peste maluri, în timpul apelor mari de primăvară, Dunărea a creat în imediata apropiere a malului o succesiune de grinduri fluviatile, ce formează partea cea mai ridicată din luncă. Morfologia zonei formează terasele şi luncile Dunării şi Oltului, se întâlnesc aici soluri zonale în condiţii bioclimatice specifice, soluri intrazonale, cernoziomuri freatic-umede şi argile fluvionare brun-roşcate, soluri de luncă şi soluri selinizate.

2.2. Clima

Este temperat-continentală, specifică câmpiei sudice şi se caracterizează printr-un potenţial caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantităţi reduse de precipitaţii şi adeseori în regim torenţial vara, precum şi frecvente perioade de seceta. Doar Lunca Dunării, cu suprafeţe mari acoperite de apă introduce o nuanţa topoclimatică specifică. Radiaţia solară globală este în medie de 125 Kcal/cm2, iar în partea sudică, pe terasele Dunării, suma globală ajunge la 127,5 Kcal/cm2, cea mai mare valoare din ţară. Durata de strălucire a soarelui este între 2200-2300 ore/an. Temperaturile medii anuale sunt: 110 C, cea mai mare temperatură medie anuală 21,50 C, cea mai mare temperatură medie lunară în luna iulie, - 27 0 C, cea mai scazută temperatură în luna ianuarie. Amplitudinea de peste 700 C, dintre care cea de 77,70 C la Alexandria este cea mai mare din ţară. Cea mai mare valoare a nebulozităţii se semnalează în luna decembrie, iar cea mai mică în luna august. Formarea ceţei este înlesnită de umiditatea mare şi temperaturile scăzute ale aerului. Lunile decembrie şi ianuarie au un mare număr de zile cu ceaţă, când densitatea este mare şi persistă aproape toata ziua, cu intensităţi ridicate dimineaţa şi seara.