Stațiunea Vatra Dornei

Vatra Dornei este un oras situat in nordul Romaniei, in judetul Suceava, aflat la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, in Tara Dornelor, una dintre cele mai pitoresti depresiuni ale Carpatilor Orientali. Statiunea cu sezon permanent se afla la o altitudine de 802-808 m, si la 110 km sud-vest de Municipiul Suceava. Ambianta este cu atat mai propice cu cat Vatra Dornei este inconjurata de munti impaduriti: Muntii Giumalau, Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Rodna, Muntii Suhard si Muntii Obcina Mestecanis.

Relieful:

Depresiunea Dornelor este o depresiune intramontana cu o altitudine de 800-900m si cuprinde doua compartimente: Depresiunea Sar si Depresiunea Poiana, legate prin ulucul depresionar Dorna Candrenelor - Vatra Dornei. Rama montana cuprinde Muntii Calimani, Muntii Bistritei, Muntii Bargaului, Culmea Suhardului si Giumalaul.

Limite NV – Barnard (1.321m) – Masivul Rarau – Giumalau;

S – Dealu Negru (1.302 m) – Masivul Calimani;

N – Runc ( 1.149 m) – Masivul Suhard.

Climatul:

Analizând media temperaturilor anuale, s-a constatat că temperatura aerului în oraş se situează în jurul valorii de +6,4 grade Celsius, oscilând între –7 grade în ianuarie şi +16 grade în iulie. Presiunea atmosferică medie este de 690 mm. Datorită pădurilor şi munţilor înconjurători media anuală de precipitaţii este de 900 mm pe cmp. Densitatea precipitaţiilor este maximă în iunie şi iulie, însă şi precipitaţiile din cursul iernii sunt destul de numeroase, realizând un strat de zăpadă de 1,1-1,6 m grosime. Precipitaţiile abundente din perioada de iarnă constituie un fenomen caracteristic al zonei. Iernile încep devreme şi durează 5-6 luni, iar în unele locuri umbroase zăpada se menţine până în ultimele zile ale lunii aprilie. Toamnele, în schimb, sunt mai secetoase.

Precipitatii lunare:

Precipitaţiile au un regim influenţat în mare măsură de caracterul musonic al circulaţiei vestice, de origine atlantică, a curenţilor de aer. Valoarea precipitaţiilor medii anuale este de 672 mm. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în intervalul mai – august, deci în anotimpul cald, când există condiţii prielnice pentru formarea ploilor de convencţie.

- zile cu zapadă: aproximativ 120 zile/an;

- presiunea atmosferică: 690 mm (ianuarie), septembrie (694 mm);

- cea mai lungă perioadă ploioasă: august 1908 (14 zile).

Calitatea aerului:

Împrejurimile zonei Dornelor sunt acoperite de păduri de conifere (brad, pin, molid), care datorită cetinii verzi şi a răşinilor, realizează o permanentă şi intensă oxigenare a atmosferei în cursul întregului an, conferind un plus de purificare a aerului cu creşterea conţinutului de ozon şi a aeroionilor negativi.

Vanturile care bat sunt mai cu seama cele din sectorul vestic. Zilele calme (sunt foarte frecvente) au o frecventa mare iar presiunea atmosferica este scazuta, media anuala fiind de 692,4mm.

Cai de acces:

Rutier: Bucuresti-Focsani (E2), Focsani-Bacau-Piatra Neamt-Poiana teiului (DN15) si Poiana Teiului-Brosteni-Vatra Dornei (DN17) iar cea de-a doua ruta este Bucuresti-Focsani-Falticeni-Suceava (E20), Suceava-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei (DN17).

Feroviar: Gara Vatra Dornei: Bucuresti-Suceava-Vatra Dornei sau Cluj-Beclean-Vatra Dornei.

Turism balnear

Staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei are patru baze de tratament, cu secţii de băi carbogazoase, împachetări cu nămol, hidroterapie, sală de sport pentru medicină recuperatorie.

Există 6 izvoare pentru cura internă şi peste 30 pentru cura externă (izvoare carbogazoase, bicarbonate, calcice, feruginoase, magneziene, uşor sulfurate, oligometalice, atermale etc.).

Staţiunea Vatra Dornei deţine o bogată tradiţie în tratarea unor boli cu ajutorul apelor minerale. Apele minerale din staţiune cât şi cele din Bazinul Dornelor constituie “materia primă” pentru mii de proceduri care se efectuează în modernele baze de tratament.

Factorii naturali de cura:

Sunt reprezentati de aerul pur, care este lipsit de praf si de particule alergicebogat in aerosoli rasinosi, izvoarelor de ape minerale carbonate, feruginoase, usor bicarbonate, sodice, calcice, magneziene, hipotonice, precum si namolului de turba (adus din Poiana Stampei).

- Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice şi magneziene, feruginoase;

- Mofete naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de CO2;

- Nămolul de turbă din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată, bine descompusă cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici;

- Ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni;

- Bioclimat tonic, stimulent cu nuanţe de sedare. Concentraţie mare de aeroioni negativi.