Strategia de comercializare a produsului turistic - Festivalul Sighișoara Medievală

INTRODUCERE

„Turismul reprezintă unul dintre cele mai eficiente mijloace pentru schimburile interculturale, oferind o experienţă personală nu numai valorilor trecutului, ci şi a stilului de viaţă contemporan al altor societăţi. El este apreciat tot mai mult ca o forţă benefică pentru conservarea patrimoniului cultural şi natural, educând comunitatea locală şi influenţând deciziile politice la anumite niveluri.” Resursele culturale ocupă un loc aparte în totalul resurselor antropice. Călătoriile spre locuri care prezintă interes prin resursele culturale se încadrează în sfera turismului cultural. Această categorie, alături de turismul balnear, montan, de litoral, etc., s-a impus însă în literatura de specialitate abia în ultimii ani, deşi este practicat încă din Antichitate.

Spre deosebire de turismul de recreere, turismul cultural este motivat de nevoia vizitatorilor de a-şi îmbogăţi cunoştinţele, de a trăi experienţe noi şi variate.

Asociaţia Europeană pentru Educaţie în Turism (ATLAS), definea în 1991 turismul cultural ca fiind: „deplasarea persoanelor spre atracţii culturale îndepărtate de locul lor de reşedinţă, cu intenţia de a acumula informaţii şi experienţe noi, pentru a-şi satisface nevoile culturale.”

Atracţiile turistice sunt motivaţia principală a călătoriilor şi totodată esenţa produsului turistic. Atracţiile culturale pot fi:

- clădiri, locuri amenajate pentru un scop anume, altul decât atragerea vizitatorilor: situri arheologice, religioase, case memoriale şi istorice, etc.

- clădiri, locuri amenajate cu scopul de a atrage vizitatorii: muzee, expoziţii, galerii de artă, parcuri de distracţii etc.

- evenimente speciale: festivaluri de artă, evenimente sportive, evenimente religioase, muzicale, folclorice etc.

Capitolul I – CARACTERIZAREA FIZICO – GEOGRAFICĂ A SIGHIŞOAREI

Municipiul Sighişoara este situat, în Podişul Hârtibaciului, subdiviziune a Podişului Târnavelor, parte componentă a Depresiunii Colinare a Transilvaniei. Coordonatele geografice ale localităţii sunt: 24°46’40” longitudine estică si 46°12’40” latitudine nordică.

Situându-se în partea centrală a ţării, distanţele până la principalele localităţi de interes economic, administrativ, cultural şi turistic nu sunt prea mari: 297 km până la Bucureşti, 120 km până la Braşov, 156 km – Cluj-Napoca, 54 km – Târgu Mureş, 40 km – Odorheiu Secuiesc.

Relieful Sighişoarei, parte din vechea platformă a Mării Panonice, existentă cu sute de milenii în urmă, este tăiat în terase de curgere fără astâmpăr a apelor Târnavei şi ale afluenţilor săi.

Micromorfologia îi conferă Sighişoarei rolul de poziţie cheie pe Valea Târnavei Mari, ea fiind un punct de intersecţie al principalelor drumuri prin care mai ales înaintea dezvoltării mijloacelor de transport, erai obligat să treci, fapt care explică importanţa strategică a vechii cetăţi, iar tranzitul comercial a contribuit la ridicarea sa economică.

În valea largă a Târnavei Mari, pe un teren accidentat de forma unei căldări, se ridică Dealul Cetăţii, de pe care coboară oraşul, întinzându-se dinspre nord-vest spre sud-est. Dealul Cetăţii (425 m), încoronat de cetatea medievală este înconjurat de alte dealuri mai înalte, aşezate ca un imens amfiteatru natural: spre nord, Dealul Gării (528 m); spre vest Hula Daneşului si Dealul Stejari (524 m); spre sud Lunca Poştei, care urcă spre Dealul din Mijloc(511 – 603 m), iar spre est, Dealul Brădet (524 m).

Dispoziţia vetrei oraşului se face pe câteva nivele de altitudine – între 350 m pe lunca Târnavei Mari si 475m pe Dealul din Mijloc. Diferenţa de înălţime în zona oraşului, de la nivelul Târnavei, este de aproximativ 110 m, astfel că Dealul Cetăţii domină întreaga vale din amonte a Târnavei Mari.

Dealul Gării, Platoul Breite(Stejari) şi Hula Daneşului, sunt locurile preferate de odihnă şi agrement ale oraşului. În aceste zone se practică un turism de recreere, care reconstruieşte o punte de legătură între om şi natură, oferindu-i acestuia posibilitatea ca, într-un cadru nou, să se elibereze de presiunea vieţii de zi cu zi.

Prin poziţia sa geografică, Sighişoara se încadrează în tipul climatic al Podişului Transilvaniei, aparţinând sectorului cu clima temperat – continental moderată, prezentând câteva particularităţi, în funcţie de aspectul deluros al regiunii şi de culoarul mai coborât al Târnavei Mari, care influenţează asupra regimului termic şi al precipitaţiilor, conducând la inversiuni de temperatură, frecvenţa ceţurilor şi a curenţilor pe culoar