Strategii de Marketing - Hotel Parc Mamaia

CAPITOLUL 1

TURISMUL ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ

1.1 LOCUL ŞI ROLUL TURISMULUI ÎN ECONOMIE

În noianul de transformări produse în viaţa social-economică după al II-lea război mondial – introducerea automatizării, folosirea ciberneticii şi tehnicii de calcul în diverse sectoare de activitate, industrializarea agriculturii, conturarea ştiinţei ca ramură de producţie, modernizarea mijloacelor de transport, – societatea omenească, indiferent de forma relaţiilor de producţie, de sistemul social-politic existent, s-a industrializat la scară planetară. Societăţile industrializate, mai mult sau mai puţin dezvoltate, au ca trăsătură definitorie o importantă concentrare a populaţiei în centre urbane, în cadrul cărora, pe suprafeţe restrânse, se înregistrează aglomerări ale locuitorilor de şcolarizare şi de muncă, ale căilor şi mijloacelor de transport, ale familiilor în blocuri de locuinţe. Societatea industrializată oferă, prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, prin tehnologia modernă şi concentrarea întreprinderilor producătoare, posibilităţi nelimitate de creştere a productivităţii muncii, cu multiple efecte pozitive asupra membrilor societăţii, între care: creşterea veniturilor şi a puterii de cumpărare, sporirea duratei timpului liber, prin reducerea zilei şi a săptămânii de lucru, prin mărirea concediilor, creşterea speranţei de viaţă, dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de informare.

Însă, în acelaşi timp, societatea industrializată are şi efecte negative asupra membrilor ei, acestea manifestându-se sub forma agresivităţilor biologice (poluare, lipsă de mişcare), precum şi a celor de ordin nervos (stresul psihic, constrângerile din viaţa socială şi profesională).

De aici, şi nu numai, dorinţa şi tendinţa oamenilor societăţii contemporane de a-şi petrece timpul liber călătorind, căutând sau visând la colţuri liniştite din natură, vizitând oraşe şi sate pentru a cunoaşte oameni şi locuri, sau pentru a-şi îngrijii sănătatea. Şi cum numărul populaţiei a crescut considerabil în majoritatea ţărilor, iar influenţa factorilor distanţă - timp a fost diminuată simţitor prin modernizarea mijloacelor de transport, turismul – ca modalitate de petrecere plăcută şi utilă a timpului liber – a cunoscut o „explozie” fără precedent, constituind una din cele mai remarcabile trăsături ale epocii contemporane.

Turismul reprezintă un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii, şi ca atare, influenţat de evoluţia ei. Prin caracterul său de masă şi conţinutul complet, turismul antrenează un vast potenţial material şi uman, cu implicaţii importante asupra evoluţiei economiei şi societăţii, asupra relaţiilor internaţionale.

Turismul prezintă trăsăturile unui domeniu distinct de activitate constituindu-se, aşa cum apreciază unii autori , într-o ramură a economiei naţionale, ramură care, prin specificul său, se integrează în sectorul terţiar.

Referitor la rolul turismului în cadrul economiei naţionale, literatura de specialitate evidenţiază faptul ca el are „un impact considerabil asupra economiilor, societăţilor şi culturilor diferitelor ţări de referinţă” .

Turismul joacă un rol important în viaţa economică şi socială, acţionează ca un element dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii economice, ca o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale sau un mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultură şi civilizaţie al oamenilor. Turismul prezintă o complexitate în continuă creştere, în plan economic sintetizează rezultatele unui mare număr de activităţi, în plan psiho-social, se constituie ca o modalitate superioară de organizare a timpului liber.

Importanţa socială a turismului poate fi evidenţiată sub următoarele aspecte:

• Turismul contribuie la menţinerea echilibrului biologic şi fiziologic al omului contemporan, pentru care turismul oferă soluţii la constrângerile de tot felul la care acesta este supus.

• Turismul apare ca un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultură, de instruire şi civilizaţie al oamenilor în calitate de turişti, dar şi a populaţiei locale aflată în zonele receptoare de turişti.

• Turismul contribuie la menţinerea sănătăţii omului contemporan prin faptul că-i oferă acestuia destinderea, refacerea forţei de muncă prin odihnă, mişcare, tratamente balneo - medicale.

• Turismul influenţează calitatea vieţii atât în mod direct (determină creşterea calităţii vieţii) cât şi în mod indirect (determină creşterea altor ramuri economice care pot influenţa pozitiv nivelul calităţii vieţii).

• Turismul impune noi relaţii interumane, facilitează schimbul de idei şi consultarea de opinii ceea ce conduce la desăvârşirea formării intelectuale, la lărgirea orizontului cultural, iar pe de altă parte, la mai buna înţelegere între popoare, la apărarea păcii în lume.

• Turismul internaţional se afirmă cât mai mult ca factor de intensificare a legăturii dintre naţiuni, contribuie la promovarea unei mai bune înţelegeri între popoare.