Turism Gastronomic

1. INTRODUCERE

Multă vreme, până în prima jumatate a secolului XX, gastro¬nomia a fost un apanaj şi o preocupare a elitelor. Dar, de prin anii 1950, soclul gastronomiei a început să se clatine. Progresele ideilor democratice, descoperirile ştiinţifice şi înfăptuirile tehnice, care făceau ca hrana să fie mai uşor de obtinut, au estompat graniţele. Gastronomia devenea accesibilă dacă nu tuturor, macăr marii majorităţi.

Paralel cu această uriaşă schim¬bare, secolul XX a cunoscut şi inovaţii conceptuale în materie de gătit. Anul 1972 a însemnat o nouă revoluţie în bucătărie. Gata cu sosurile îngroşate cu rântaş, gata cu preparatele tradiţionale grele, gătite ore în şir şi dând ca rezultat o farfurie cu mâncare grea şi răsfiartă. Sosuri uşoare, o gătire rapidă şi sănătoasă, porţii mici, prezentate elegant şi adresându-se tuturor celor cinci simţuri, cel vizual nefiind deloc mai prejos decât cel gustativ – acestea ar fi preceptele noii mişcări culinare, Nouvelle Cuisine, opusă asa, numitei haute cuisine, moşteni¬toa¬rea bucătăriei pretenţioase a secolelor XVIII şi XIX.

În ce fel a contribuit noul concept la evo¬lu¬ţia gastronomiei- Părerile sunt împăr¬ţite. Au existat chefi care i-au făcut acestui curent mari deservicii, exage¬rând povestea cu porţiile mici până la limite ridicole, ajungând să servească porţii minuscule de mâncă¬ruri ciudate în mijlocul unor farfurii mari şi decla¬rând pompos ca în restau¬rantul lor se găteşte după principiile Nouvelle Cuisine, asa că n-a lipsit mult să se ajungă la discreditarea întregii mişcări. Dar, dacă privim cu mai multa obiectivitate moştenirea lăsată de acest curent, constatăm că ea se regaseşte în Declaraţia asupra noii bucătării, data recent publicităţii de caţiva dintre cei mai mari bucătari şi critici culinari ai vremii noastre.

Tot sfârşitul secolului XX ne-a dăruit şi bucătăria fusion. Dacă, până atunci, o mâncare franţuzească era o mâncare franţuzească, iar una japoneză era japoneză, tipică pentru Japonia şi complet diferită de cea franţuzească, fusion permite şi promite transferuri culturale dintre cele mai apetisante. Bucătăria fusion combină elemen¬te ale mai multor tradiţii culinare, fără a se identi¬fi¬ca însă cu vreuna anume. Începând din anii 1970, multe restau¬ran¬te au înce¬put să propună meniuri fusion pornind de la reali¬tăţi precum diversitatea culturală a clienţilor, pasiu¬nea şi posibili¬ta¬tea lor de a călători, sofisticarea crescândă a gustu¬ri¬lor şi deschi¬de¬rea spre noi expe¬rien¬ţe. Mişca¬rea a îmbracat diver¬se forme, de la combinarea inspirată, intr-o sinteză savuroasă, a mai multor ingrediente şi metode de a găti regionale, până la o dezlănţuire de fantezie a carei trăsătură dominantă este pur şi simplu un eclec¬tism inovator, ce îmbină elemente ale feluritelor tradiţii cu idei noi, pentru a crea reţete originale.

Arta culinară este singura care vorbeşte tuturor celor cinci simturi. Experienţele gastronomice se pot transforma în adevarate momente memorabile, mai ales într-o ţară străină. Este şi motivul pentru care turismul culinar a devenit o piaţă de nisă cu mare potenţial. Numai în Statele Unite, numărul turiştilor pe acest segment au totalizat 27 de milioane, în ultimii trei ani (Asociaţia Industriei de Turism).

Turismul gastronomic a început pe vremea când europenii călătoreau ani de zile în căutarea mirodeniilor asiatice. Astăzi face parte din agroturism şi pune accent pe degustarea de preparate alimentare şi băuturi locale. "El promovează experienţele gastronomice unice şi impresionante, nu doar pe cele care au câstigat patru stele", subliniază Erik Wolf, preşedintele Asociaţiei Internaţionale de Turism Culinar. "Deşi neglijat în trecut, turismul gastronomic este o piaţă importantă care susţine dezvoltarea economica şi a comunităţii, oferind totodată turistului o imagine mai amănunţită asupra diverselor culturi". Acest tip de turism, continuă el, este practicat atât în zonele rurale, cât şi in oraşe, şi ar trebui să fie o activitate constantă, accesibilă pe tot parcursul anului.

Rich Harrill, directorul Institutului Internaţional de Cercetare în Turism, adaugă el, devine o ramură importantă a turismului cultural. "Oamenii care practică turismul gastronomic sunt pensionari cu bani şi timp, precum şi cu un anumit nivel de sofisticare", explică el. "În principiu, sunt oameni educaţi, interesaţi de mâncare şi vin".

Wolf consideră că viitorul stă în produsele traditionale: "Oamenii caută lucruri proaspete, pline de savoare şi sănătoase. Din ce în ce mai mulţi oameni sunt preocupaţi de provenienţa produselor. Se simte o tendinţă de creştere pentru mâncărurile tradiţionale".