Turismul croat și implicații la nivel macroeconomic

1. Informatii preliminare despre Croatia

1.1.Date generale

Asezare

Croaţia (croată Hrvatska) este o ţară în Europa Centrală între Slovenia, Ungaria, Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru. Are ieşire la Marea Adriatică. Cu capitala la Zagreb, Croaţia, unul dintre membrii fondatori ai Iugoslaviei, şi-a obţinut independenţa în anul 1991. Este candidată pentru admitere în Uniunea Europeană.

Cu o suprafata de 56.538 km2 Croatia este de 4 ori mai mica decat Romania. Populatia croata de 4.496.869 locuitori este de 5 ori mai mica decat cea a Romaniei. Coasta maritima are o lunigime de 5.835km (cu o suprafata continenatala de 1.777 km2 si cu insule cu o suprafata totala de 4.058 km2), coasta Adriatica a Croatiei consta in 1185 insule (dintre care 66 locuite, 23 insule principale si 1119 nelocuite). Pe toata suprafata tarii sunt raspandite monumente istorice vechi si orase foarte frumoase, dintre care cele mai cunoscute sunt: Dubrovnik, Split, Zadar, Šibenik, Makarska, Korčula, Pula, Opatija, Umag, Poreč, Rovinj, Rijeka.

Clima

Croatia dispune de un cadru natural extrem de frumos si este considerata una dintre cele mai ecologice tari din lume. Gratie climei mediteranene unicale, Croatia detine o popularitate majora printre turistii Europei de vest. Conform aprecierilor specialistilor medicali clima acestei tari este una dintre cele mai potrivite pentru vacantele de vara. In mediu, in Croatia predomina circa 2.600 ore insorite pe an, temperatura medie a apei vara fiind de +25...+27°С, iar a aerului - de +30...+31°С.

Relief

Relieful este divers din punct de vedere geografic: campii line de-a lungul granitei cu Ungaria, munti scunzi si podisuri in vecinatatea Adriaticii si pe insule.

• Câmpii, lacuri dealuri în N - NE (Croaţia Centrală şi Slavonia, parte din Câmpia Panoniei);

• Munţi împăduriţi (Lika, Gorski Kotar, Alpii Dinarici);

• Litoralul stâncos al Mării Adriatice (Istria, Dalmaţia).

• Clima este temperat-continentală în N şi E, mediteraneană pe coastă şi montană în zona centrală şi sudică.

Vegetatia si fauna

Flora si fauna se remarca prin diversitate si colorit, aici putand fi gasite specii precum ursul brun, pisica salbatica, lupul, mistretul, soimul, bufnita, dar si plante precum orhidee, alte plante rare, trandafiri.

Practic varietatea speciilor de animale si plante este nelimitata. Destinatia de inceput pentru cei indragostiti de natura trebuie sa fie unul dintre parcurile nationale. Dar chiar si in afara zonelor protejate puteti descoperi specii pretioase - leandrul, ienupar, levantica - dar si serpi, animale salbatice si nenumarate feluri de pasari

Mediul Politic si Economic

Forma de guvernamant: de la adoptarea Constitutiei din 1990, Croatia a fost republica democratica intre anii 1990 si 2000, avand un regim semi-prezidential, si incepand cu anul 2000 are un regim parlamentar. Parlamentul croat este unicameral. Numarul membrilor parlamentului poate varia intre 100 si 160 de membrii alesi prin vot liber pentru un mandat de 4 ani. Actualul presedinte este Stjepan Mesic.

Croatia are actualmente o economie de piata functionala. Conform rapoartelor UE, avand cea mai avansata economie din sud-estul Europei (cu exceptia Greciei).

Productia economica este impartita dupa cum urmeaza : agricultura 6%, industrie 27% si servicii 67%.

Cu peste 10 milioane de turisti straini in 2006, care au generat incasari de 7 mld de euro, Croatia este cotata ca fiind a18-a intre cele mai populare tari turistice ale lumii.

Romania membru UE comparativ cu Croatia candidat la aderare

Romania si Bulgaria, state care au aderat la Uniunea Europeana in 2007, au fost cu mult devansate de Croatia si Turcia in privinta calitatii reformelor economice, potrivit unui studiu bienal al World Economic Forum (WEF). Raportul analizeaza progresele realizate de statele comunitare in perioada 2004-2006 in indeplinirea obiectivelor de reforme economice si structurale incluse in Agenda de la Lisabona, dar si performantele statelor candidate la aderare. Romania se plaseaza pe pozitia a treia in rindul tarilor candidate, cu un scor general de 3,59 puncte, devansata de Turcia, cu 3,92 puncte, si Croatia, cu 3,93 puncte. Scala are o valoare maxima de sapte puncte. In urma Romaniei se afla Bulgaria, cu 3,31 puncte, Macedonia, cu 3,28 puncte, in timp ce Serbia si Muntenegru a primit 3,14 puncte. In realizarea clasamentului, WEF a luat in calcul progresele inregistrate in mai multe domenii, respectiv societate informationala, inovatie si cercetare-dezvoltare, liberalizare, industrii cu retele (telecomunicatii, utilitati si transporturi), servicii financiare, companii, incluziune sociala si dezvoltare sustenabila.

Romania a obtinut un punctaj superior Turciei si Croatiei numai in cazul incluziunii sociale. In privinta companiilor, Romania este la egalitate cu Croatia, cu 3,81 puncte. Romania a fost notata cu 3,21 puncte pentru societatea informationala, sub media UE de 4,58 puncte, cu 3,17 pentru inovatie si cercetare-dezvoltare (4,24 puncte in UE), cu 3,89 puncte in cazul liberalizarii (4,92 puncte in UE) si cu 3,51 pentru industrii cu retele (5,36 in UE). Punctajul Bulgariei este inferior celui primit de Romania, cu exceptia industriilor cu retele.