Turismul de Vânatoare în Delta Dunării

TURISM DE VÂNĂTOARE ÎN ROMÂNIA

România este o ţară cu o mare biodiversitate şi cu un procent ridicat de ecosisteme naturale intacte. Aici se găseşte cea mai mare suprafaţă de pădure naturală din Europa şi pe teritoriul ei sunt numeroase culoare de migraţie. Nivelul ridicat al diversităţii ecosistemelor şi localizarea geografică se reflectă în bogaţia floristică - peste 3500 de specii de plante superioare şi faunistică - peste 30.000 de specii. Fondurile de vânătoare ce au o mărime minimă de 5.000 ha la câmpie, 7000 ha la deal şi 10.000 ha la munte, sunt de multe ori grupate în complexe cinegetice cu suprafeţe mari, pentru un management integrat şi durabil al speciilor de interes cinegetic.

În conformitate cu Legea nr. 103/1996 în Romania există 2147 de fonduri de vânătoare. Suprafaţa medie a unui fond de vânătoare este de cca. 10.000 de ha. În orice fond de vânătoare există o specie de vânat care are o valoare mai mare din punct de vedere cinegetic. Această specie se numeşte vânatul principal. Privit sub acest aspect, fondul cinegetic al României se împarte astfel: Iepurele: 15.200.000 ha ; Căpriorul: 3.900.000 ha ; Cerbul: 2.800.000 ha ; Capra neagră: 220.000 ha ; Vânatul de baltă: 545.000 ha.

Aproape 2 milioane de iepuri, sute de mii de păsări şi păsărele, 30 de mii de urşi, 50 de mii de lupi, 10 mii de jderi, căpriori, mistreţi, cocoşi de munte, capre negre, cerbi carpatini, raţe şi gâşte, o mare populaţie de vânat se aruncă în faţa puştii în pădurile României, făcând din ţara noastră una din cele mai căutate pentru turismul cinegetic. România deţine unele specii rare, complet dispărute sau pe cale de dispariţie în restul Europei, dar care aici se pot vâna (cu autorizaţii speciale) în cantităţi limitate.

Potrivit Legii vânătorilor şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, modificată prin

OUG nr. 102/2010, vânătoarea este acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca finalitate capturarea vânatului ori uciderea acestuia, desfăşurate asupra exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr.1 şi 2, aflate în stare de libertate pe fondurile de vânătoare. Nu constituie acţiune de vânătoare capturarea exemplarelor din speciile de interes cinegetic în scop ştiinţific, urmată de eliberarea acestora.

Turismul de vânătoare este unul V.I.P., fie că îşi atrage clientela din rândul demnitarilor români, fie dintre turiştii străini care vin să cheltuiască aici bugete importante mai mari decât în cazul tuturor celorlalte forme de turism de distracţie şi recreere.

Turismul de vânătoare este organizat ca industrie numai în ceea ce îi priveşte pe turiştii străini. Vânătorii români se racolează mai mult dintre pădurari şi relativi ai acestora. Prin integrarea într-o asociaţie de vânătoare, cei interesaţi plătesc o cotizaţie anuală şi beneficiază de dreptul de a avea şi utiliza o armă de vânătoare pe teritoriul deţinut de asociaţia cinegetică. Incursiunile de vânătoare de lungă distanţă ale acestora sunt rare şi au ca ţintă predominant Delta Dunării sau unele păduri montane.

TURISM DE VÂNĂTOARE ÎN DELTA DUNĂRII

Delta Dunării şi, implicit Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, constituie una dintre cele mai importante regiuni turistice din România prin originalitatea peisajului complex (relief, apă, vegetaţie, faună, populaţie şi aşezări umane) care a atras, începând cu precădere în a doua jumătate a secolului XX numeroşi turişti pentru cunoaştere şi recreere.

Originalitatea potenţialului turistic constituie o marcă reprezentativă pentru produsul turistic al României promovat pe piaţa turistică internă şi externă, nu totdeauna la nivelul acestuia.

Noul statul al Deltei Dunării, după anul 1990, de Rezervaţie a Biosferei, zonă Ramsar şi Teritoriu inclus pe Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural a necesitat o reorientare şi o reorganizare a activităţii turistice, în contextul protecţiei şi valorificării durabile a resurselor naturale regenerabile.

Delta Dunării înzestrată cu resurse turistice naturale şi antropice variate poate satisface prin formele de turism practicate cerinţe diverse din primăvară şi până în toamnă.

Tipuri de turism practicate în Delta Dunării.

Turism pentru odihnă si recreere - practicat prin intermediul companiilor de turism, în unul din hotelurile de pe teritoriul rezervaţiei sau folosind hotelurile plutitoare, combinând excursiile pe canale şi lacuri pitoreşti cu băile de soare şi apa marină pe plajele situate de-a lungul coastei Mării Negre.