Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Argeș

Capitolul 1

Localizare şi caracterizarea judeţului

Regiunea Argeş, locuită din vremuri străvechi, a favorizat dezvoltarea aşezărilor geto-dacice care au devenit în timp centre economice puternice în schimburile comerciale dintre populaţiile de la nord şi sud de Carpaţi, cât şi dintre daci şi greci.

Situat în partea central-sudică a României, judeţul Argeş, cu o suprafaţă de 682631 ha (6826,3 kmp), reprezintă 2,9% din teritoriul ţării. Pe teritoriul judeţului Argeş se intersectează paralela de 45o latitudine nordică cu meridianul de 25o longitudine estică. Altfel spus, acest punct marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, dar şi jumătatea distanţei dintre Oceanul Atlantic ( vestul ) şi Munţii Urali ( estul Europei ).

Punctele extreme sunt localizate în comunele:

­ Nucşoara la nord

­ Miroşi la sud

­ Dragoslavele la est

­ Ciomăgeşti la vest

Judeţele învecinate sunt:

­ Başov şi Sibiu la nord

­ Teleorman la sud

­ Dâmboviţa la est

­ Olt şi Vâlcea la vest

Structura administrativă a judeţului cuprinde: 3 municipii: - Piteşti - reşedinţa judeţului, Câmpulung, Curtea de Argeş, 4 oraşe:Costeşti, Mioveni, Topoloveni, Ştefăneşti, 95 comune şi 577 sate.

Conform datelor statistice, numărul locuitorilor din judeţul Argeş este de 652.625 şi 95,6 locuitori/ km².

Capitolul 2

Prezentarea potenţialului turistic al judeţului

Generozitatea naturii a oferit plaiurilor argeşene variate forme de exprimare a frumuseţii, de la splendoarea crestelor munţilor Făgăraş în nord la deschiderea măreaţă a câmpiei Piteştilor şi Găvanu-Burdea în sud . Toate aceste bogăţii naturale, compilate cu dovezile de măreţie şi glorie ale înaintaşilor care reuşesc să ne vorbească peste veacuri despre trecutul nostru, constituie un ţinut mirific, cu un pitoresc aparte, şi au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea lor în valoare .

Poziţia geografică şi relieful înconjurător care îl protejează de influenţa vânturilor din vest şi est, asigură judeţului o climă temperat-continentală cu ierni blânde.

Diversele forme de relief se îmbină într-o armonie deplină, predominante (55,0% din suprafaţă ) fiind cele de înălţime medie - Dealurile Subcarpaţilor Getici şi Podişul Getic. Jumătatea cealaltă este împărţită aproximativ egal între munţi (25,0%) şi câmpii (20,0%).

Regiunea montană din nord aparţine culmilor celor mai înalte ale Carpaţilor Meridionali cu Masivul Făgăraşului (vârful Moldoveanu - cel mai înalt vârf din ţara noastră, cu o altitudine de 2544 m şi vârful Negoiu cu 2535 m) şi părţii vestice a masivului Bucegi, cu munţii Leaota şi Piatra-Craiului, despărţiţi de culoarul tectonic Bran-Rucăr. Flora acestei zone cuprinde elemente rare , ocrotite cum sunt : floarea de colţ, smârdarul , iedera albă, ghinţura galbenă, zâmbrul , ş.a. Suprafeţele întinse, acoperite cu păduri adăpostesc în rezervaţii variate specii de interes cinegetic : mistreţul, căprioara, cerbul, ursul, râsul, lupul, capra neagră, cinteza, cocoşul de munte, vulturul pleşuv, brun şi cenuşiu. Dintre rezervaţiile naturale de pe teritoriul judeţului Argeş putem aminti : Parcul Naţional "Piatra Craiului", Poienele cu Narcise de la Negraşi, Valea Vâlsanului, Peştera de la Uluce, Punctul Fosilifer Suslăneşti, Lacul Iezer, Lacul Valea Rea şi Granitul de la Albeşti.

Judeţul beneficiază de o bogată reţea hidrografică, cuprinzând bazinele hidro ale Argeşului şi afluenţii săi: Vâlsan, Râul Doamnei, Râul Târgului, Brătia Argeşelul, Oltului cu afluentul său Topolog şi Vedei, precum şi lacurile naturale şi artificiale.

În Subcarpaţii Getici , la Nucşoara, există Lacul Învârtita, format pe gips, singurul de acest fel cunoscut în ţară, având o suprafaţă de 2,2 ha şi adâncime maximă de 5 m. În zona montană se găsesc lacuri de origine glaciară: Buda, Capra, Călţun, Podu Giurgiului. Cel mai mare lac antropic din judeţ este Lacul Vidraru, cu o suprafaţă de 825 ha şi un volum util de aproximativ 470 milioane mc.

Către sud, dealurile sunt străbătute de ape curgătoare, formând terasele largi , simetrice ale Piemonturilor Cotmenei, Argeşului şi Cândeştiului, cu versanţi acoperiţi cu întinse livezi şi viţă de vie.

Treapta sudică de relief aparţine câmpiei şi este fragmentată de râurile Argeş, Dâmbovnic, Cotmeana, Teleorman în lunci largi şi fertile, constituind zona cerealieră de seamă a judeţului.

Condiţiile naturale - relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compoziţia solurilor şi clima plăcută - se reflectă şi influenţează structura fondului funciar