Valorificarea potențialului turistic al Județului Harghita

Judetul Harghita

1. Localizarea si caracterizarea zonei/judetului

Turistul care strabate frumoasele meleaguri harghitene intalneste numeroase dovezi ale continuitatii de viata, civilizatie si cultura din cele mai vechi timpuri, asezari si fortificatii dacice, castre romane din epoca daco-romana, vestigii din epocile prefeudala si feudala. Exista de asemenea si marturii ce atesta munca si lupta continua a populatiei romanesti, maghiare si de alte nationalitati care au convietuit pe aceste meleaguri.

Județul Harghita este situat în partea centrală a României suprapusă grupei centrale a Carpaților Orientali și bazinelor depresionare Giurgeu și Ciuc. Este limitată de județele: Suceava (nord), Neamț, Bacău (est), Covasna, Brașov (sud), Mureș (vest). Între aceste limite are suprafața de 6639 kmp (2,8% din teritoriul României) și o populație de 325.611 locuitori din care majoritatea sunt maghiari(85%).

Opt râuri îşi împart între ele judeţul în tot atâtea bazine hidrografice, toate izvorând aici: în partea sudică Oltul, Homorodul (Homorodul Mare şi Homorodul Mic), la est Bistriţa, Trotuşul, Bicazul (Bicazul Mic şi Bicazul Mare), în nord Mureşul, în vest Târnava Mică şi Târnava Mare. Două dintre ele au fost imortalizate în legende - Mureşul şi Oltul. Dar avem şi două lacuri "legendare". Lacul Sfânta Ana, unicul lac format în craterul unui vulcan din Europa, în masivul Ciomatului la altitudinea de 950 metrii în sud. Un alt lac, care are legendele sale este Lacul Roşu, în est, în amonte de Cheile Bicazului, la poalele vârfului Suhardul Mic, născut după o alunecare masivă de teren în vara anului 1837.

Muntele vulcanic Harghita, unul din cele mai importante masive din Carpaţii Orientali, paralel cu Munţii Ciucului, care e vizibil aproape de pe tot cuprinsul judeţului, poartă acest nume din vremuri arhaice. Judeţul a fost denumit după acest masiv muntos, muntele legendar al secuilor. Vârful cel mai înalt este Vârful Harghita-Mădăraşi, de 1801 m. În afara de masivul Harghitei mai trebuie amintite Munţii Ghiurgheului, Munţii Gheorghenilor şi ale Ciucului, Hăşmaşului, Călimanului, Dealurile Târnavelor, Masivul Ciomatului, etc. După această simplă înşiruire de nume devine evident faptul, că peste 60 % a suprafeţei judeţului este constituit din munţi şi dealuri. Între diferitele zone de locuit ale judeţului există o diferenţă de altitudine de peste 400 de metrii.

Pornind de la resursele materiale şi umane existente, economia judeţului prezintă un înalt grad de varietate şi complexitate, cu reale posibilităţi de dezvoltare. Profilul economic al judeţului prezintă elementele unei puternice dependenţe de silvicultură şi prelucrarea lemnului, agricultură şi industrie alimentară, industrie uşoară. Comerţul şi serviciile, deşi au pondere mai mică, sunt ramuri dinamice, majoritatea activităţilor comerciale şi de prestări servicii realizându-se prin unităţi cu capital privat, domeniul privat făcându-se tot mai mult simţit în toate domeniile activităţii economice şi sociale. Cadrul natural deosebit de pitoresc, cu elemente unice în ţară, oferă însemnate posibilităţi de dezvoltare a turismului ce poate contribui considerabil la o creştere a prosperităţii judeţului.

Din totalul populatiei judetului de 325.611 persoane, resursa de munca este in numar de 208.300 persoane, populatia activa atinge cifra de 139.600, populatia ocupata 129.500, prezinta un numar de someri de 7.163, reprezentand aproximativ 5% din populatia activa a judetului.

2. Prezentarea potentialului turistic al judetului

Judetul dispune de regiuni pitoresti propice turismului, de statiuni climaterice si balneoclimaterice. Functia cea mai importantă este cea balneoclimaterică, facilitată de abundenta izvoarelor de ape minerale cu o mare valoare terapeutică.

Potentialul turistic al judetului este foarte mare, dispunand de un mediu natural relativ intact si de o spectaculozitate ridicata, adevarate monumente ale naturii dar si de traditii istorice, culturale, etnografice deosebite.

Principalele atracţii ale judeţului , într-o prezentare succintă, sunt:

1. Miercurea Ciuc, reşedinţa judeţului situată pe Olt, în Depresiunea Ciuc, la poalele muntelui Şumuleul Mare