Valorificarea potențialului turistic al județului Sibiu

I. Descrierea generala

1. Localizarea si caracterizare

Judetul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei si se intinde pe o suprafata de 5.422 km patrati, care reprezinta 2,3% din teritoriul tarii.

Limitele sale urmaresc crestele semete ale Muntilor Fagaras sau culmile domoale ale Muntilor Cindrel, care-l separa de judetele Arges si respectiv, Vilcea; trec apoi prin Depresiunea Fagaras, prin vaile sau peste dealurile din podisul Tirnavelor, unde se invecineaza cu alte trei judete: Brasov la est, Mures la nord si Alba la vest.

Relieful judetului, cu inaltimi cuprinse intre 2.535 m - Vf. Negoiu si 28 m - lunca raului Tarnava Mare, este caracterizat prinr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ 30% din suprafata este acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de platourile Tarnave, Hartibaci si Secase stabatute de vai adanci.

- Organizarea administrativă a judeţului Sibiu cuprinde două municipii şi nouă oraşe, 53 de comune cu 173 sate:

- Municipiul Mediaş al doilea oraş ca mărime, după municipiul Sibiu ( 55.153 locuitori ) a cunoscut odezvoltare continuă, în prezent având o puternică industrie constructoare de maşini, electronică, uşoară şi alimentară. În Mediaş se află Regia Autonomă a Gazului Metan care, prin unităţile subordonate gestionează această bogăţie naturală – gazul metan .

- Agnita ( 10.894 locuitori ) oraş centru industrial-agrar cu vechi tradiţii în prelucrarea pieilor şi a produselor din piele, precum şi a produselor textile, ca ciorapi şi mănuşi.

- Avrig (14.260 locuitori ) este un important centru economic (industrie constructoare de maşini, sticlărie) şi turistic,

- Cisnădie ( 15.648 locuitori ) oraş industrial cu vechi tradiţii în industria textilă.

- Copşa Mică (5.369 locuitori ) oraş în care găsim bine reprezentată industria metalurgică

- Dumbrăveni ( 8.419 locuitori ), cunoscut mai ales pentru cele 40 ha sere de flori şi legume, şi pentru prelucrarea cânepii.

- Miercurea Sibiului ( 4.063 locuitori ).

- Ocna Sibiului ( 4.102 locuitori ), aici se fac tacâmuri inoxidabile cuţite de masă şi bucătărie.

- Sălişte ( 5.795 locuitori ), cunoscut centru turistic şi economic al Mărginimii .

- Tălmaciu ( 8.837 locuitori ), cu industrie textilă şi de prelucrare a lemnului .

2. Populaţia judeţului

- Populaţia judeţului la recensământul din 2002 era de 421.724 locuitori , dintre care :

- bărbaţi (48,6%). 204.977

- femei (51,4%) .216.747

< cu o densitate medie de 77,6 locuitori/ km² >

- Populaţie activă : 164.739 din care :

- ocupată : .145.099

- şomeri : . 19.640

- Populaţie inactivă : 256.985 din care :

- elevi/studenţi : .78.573

- pensionari : .100.219

- casnice : .27.398

- întreţinuţi de alte ersonae : .39.127

- întreţinuţi de stat : . 2.757

- alte situaţii : .8.911

- Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale : 145.099, din care :

- agricultură : .16.595

- silvicultură, exploatare forestieră, vânat : . 813

- pescuit şi piscicultură : .52

- industria extractivă : .1.226

- industria prelucrătoare : .52.541

- energie electrică şi termică , gaze şi apă : .3.712

- construcţii : .8.170

- comerţ cu ridicata şi amănuntul : .15.874

- hoteluri şi restaurante : .3.332

- transport şi depozitare : .6.882

- poştă şi telecomunicaţii .1.866

- activităţi financiare , bancare, asigurări : .1.658

- tranzacţii imobiliare : .2.926

- administraţie publică : .9.546

- învăţământ : .8.920

- sănătate şi asistenţă socială : .7.067

- alte activităţi :.3.919

3. Situaţia economică

Produsul intern brut al judetului Sibiu creste usor in 2010, dar va accelera cresterea din 2011, estimeaza Comisia Nationala de Prognoza. Potrivit datelor CNP, Sibiul a avut in 2008 un PIB de aproape 11,4 miliarde lei. Anul crizei, 2009, va aduce totusi o crestere a PIB-ului din Sibiu, pana la 12,1 miliarde lei, potrivit estimarilor comisiei. Cresterea continuă, aproape nesemnificativ, in 2010, cand PIB-ul ajunge la 12,9 miliarde lei. În 2011, CNP apreciaza ca economia Sibiului isi va reveni, iar PIB-ul va creşte la un nivel mai inalt

In raport cu "vecinii" din regiunea de dezvoltare Centru, judetul Sibiu se plasează pe locul trei, ca valoare a PIB-ului, în perioadă luată in considerare, după Brasov şi judeţul Mures. În 2012, PIB-ul Sibiul va fi mai aproape de al Muresului.

PIB-ul Sibiului reprezinta 19,14 la suta din PIB-ul regiunii Centru, conform estimarilor pe 2009 ale comisiei.

4. Turismul

Contrastele fizico-geografice, varietatea peisagistică a munţilor Făgăraş, Lotru şi Cindrel, etnografia Mărginimii Sibiului, datinile, obiceiurile, portul, monumentele istorice şi de arhitectură (peste 450) şi muzeele, încadrează judeţul Sibiu în constelaţia statornicelor vetre de cultură şi civilizaţie românească şi între zonele cu tradiţie turistică. În prezent, pe tot cuprinsul judeţului suntrăspândite 112 unităţi de cazare, hoteluri, moteluri, cabane, vile, pensiuni turistice şi agroturistice cu o capacitate de cazare de 4449 locuri. Între atracţiile turistice ale judeţului, de o importanţă majoră este staţiunea montană Păltiniş, cea mai înaltă staţiune climaterică din ţară (1450 m) şi staţiunile balneo-climaterice Ocna Sibiului recunoscută prin factorii naturali de climă (nămol, lacuri sărate, helioterme) şi Bazna, a cărei primă instalaţie balneară a intrat în funcţiune în anul 1843.

Cu toate caracteristicii necesare, judeţul Sibiu este un pucnt de turism al romaniei, care potrivit pentru vizitare in toate anotimpuri, împreună cu aceste atractii, istorie bogată, Sibiul este un punct turistic de-al Romaniei şi este un oraş potenţial turistic România.

5. Cai de acces:

In judetul Sibiu accesul se poate face:

• cai rutiere: D.N.1-E15/A/ Bucuresti-Brasov-Sibiu-Oradea, D.N.7-/ Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Deva-Arad, D.N.14-Sibiu-Medias.

• cai ferate: Bucuresti-Ploiesti-Brasov-Codlea-Fagaras-Sibiu; Ramnicu Valcea-Sibiu-Ocna Sibiului-Medias.

1.4. Nivelul de dezvoltare economico-sociala

Populatia judetului Sibiu era in anul 1995 de 446823 locuitori, iar in 1998 de 444522 locuitori din care: 90,4% romani, 3,7% maghiari, 4,2% rromi, 1,6% germani, 0,1% alte nationalitati.