Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Suceava

Domeniu: Turism

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 31 în total

Cuvinte : 5704

Mărime: 500.92KB (arhivat)

Publicat de: Antonia Ion

Puncte necesare: 8

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Candrea Adina

Universitatea Transilvania din Braşov Facultatea de Ştiinţe Economice Specializarea Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

1. LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA JUDEŢULUI 2
1.1. Scurt istoric 2
1.2. Asezare geografică 2
1.3. Căi de acces 3
1.4. Nivelul de dezvoltare economică 3
2. PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI 4
2.1. Potentialul turistic natural 4
2.2. Potentialul turistic antropic 5
2.3. Principalele trasee turistice din zonă 6
3. ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALE ŞI A OFERTEI DE
SERVICII TURISTICE 7
3.1. Unităti de cazare 7
3.1.1. Număr de unităţi de cazare 7
3.1.2. Capacitatea şi activitatea de cazare turistică 13
3.1.3. Coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare 16
3.2. Unităti de alimentaţie publică 16
3.3. Instalaţii de agrement 17
3.4. Instalaţii de tratament 18
4. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE 19
4.1. Numărul de turişti cazaţi în unităţile de cazare turistică 19
4.2. Numărul de înnoptări din structurile de cazare turistică 23
4.3.Densitatea circulaţiei turistice 24
4.4. Durata medie a sejurului din judeţul Suceava 26
5. PROPUNERI DE VALORIFICARE 28
BIBLIOGRAFIE 30

Extras din proiect

Cap. 1 LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA JUDEŢULUI

1.1. Scurt istoric

Judeţul Suceava a marcat istoria românilor cu momente memorabile, începând cu 1359, anul fondării primului stat centralizat, Moldova, în timpul domniei lui Bogdan I (1359-1365). Cei mai importanţi voievozi, alături de Bogdan I, au fost:Petru Muşat(1375-1391), Alexandru cel Bun(1400-1432) şi Ştefan cel Mare(1457-1504).

Odată cu domnia lui Petru Muşat, statul Moldova s-a consolidat, capitala a fost mutată la Suceava (1388), care a devenit cel mai important centru politic, cultural, economic şi militar al ţării.

Epoca de maximă înflorire avea să fie în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Sub domnia sa, Suceava devenise un adevărat centru de comandă şi coordonare a sistemului său de apărare. Cetatea Sucevei nu a fost niciodată cucerită prin forţa armelor.

Începând cu anul 1774, ca urmare a războiului ruso-turc, partea de nord a Moldovei a trecut sub dominaţie austro-ungară. Timp de un secol si jumătate, până în 1918, zona Sucevei a fost sub stăpânire habsburgică, primind numele de Bucovina (în germană, Buchenland, "ţara de fagi").

La 28 noiembrie 1918, Bucovina se uneşte cu România, făcând parte din România

Mare până in 1940, când în urma pactului Ribbentrop-Molotov, partea de Nord a Bucovinei a fost anexată de Uniunea Sovietică, iar în prezent face parte din Ucraina. Tratatele de pace postbelice nu au restaurat dreptul istoric al Bucovinei.

1.2. Asezare geografică

Judetul Suceava este situat în partea de nord-est a României si, ocupând 3,6% din teritoriul tării, este al doilea ca mărime din tară. Judetul se învecinează la nord cu Ucraina (frontieră de stat), la sud cu judetele Mures, Harghita, si Neamt, la vest cu judetele Maramures si Bistrita Năsăud, iar la est cu judetele Botosani si Iasi.

Judetul este organizat administrativ - teritorial în 5 municipii (Suceava-resedintă de judet, Fălticeni, Rădăuti, Câmpulung - Moldovenesc si Vatra Dornei), 11 orase (Gura Humorului, Siret, Solca, Brosteni, Cajvana,Dolhasca, Frasini, Liteni, Milisăuti, Salcea, si Vicovul de Sus) si 97 de comune cu 379 de sate.

1.3. Căi de acces

Căile de acces în judetul Suceava sunt variate:

- aeriene: Aeroportul International ”Ștefan cel Mare” situat la 14 km de orasul Suceava, cu posibilităti pentru traficul international si asigurare la cerere, a serviciilor de vamă - granită; Aeroportul Floreni situat la 10 km de orasul Vatra Dornei; 4 helioporturi în localitătile Putna, Voronet, Vatra Moldovitei si Sucevita.

- rutiere: Drumul european E 85 Bucuresti - Suceava – Cernăuti si drumul European E58 Halmeu – Suceava - Sculeni.

- feroviare: Magistrala Bucuresti – Suceava - Vicsani – Kiev - Varsovia - Moscova si calea ferata Cluj – Suceava – Iasi.

1.4. Nivelul de dezvoltare economică

Judeţul Suceava dispune de importante bogăţii ale solului şi subsolului, cum sunt: întinse suprafeţe de păduri, minereuri polimetalice, zăcăminte de mangan, sulfuri complexe, baritina, precum şi izvoare de ape minerale care au influenţat nemijlocit dezvoltarea economică a acestei zone.

Principalele ramuri industriale: industria alimentară, exploatarea şi prelucrarea

lemnului, industria celulozei şi hârtiei, industria construcţiilor de maşini, industria uşoară, industria extractivă şi prelucrătoare a minereurilor neferoase, industria chimică.

În judeţul Suceava, populaţia este predominant din mediul rural, oraşele mari concentrând numai 35% din totalul acesteia, aşadar principalele ramuri ale economiei exploatate sunt agricultura, piscicultura, silvicultura şi exploatările forestiere, turismul ocupând doar locul 4 în interesele populaţiei.

Cap. 2 PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI

2.1. Potenţialul turistic natural

2.1.1. Relief

În ansamblu, teritoriul judetului cuprinde două importante unităti de relief - regiunea muntoasă si regiunea de podis.

Regiunea muntoasă este alcătuită din masive, grupe de masive si complexe de culmi, separate între ele prin culoare adânci astfel: Masivele Suhard si Călimani; Muntii Pietrosu Bistritei, Grintiesu Brostenilor, Stânisoarei; Masivele Giumalău - Rarău; Obcinile Feredeului si Mestecănis. Între acestea, culoarul depresionar Dorna - Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului.