Cuprins
- 1. LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA JUDEŢULUI 2
- 1.1. Scurt istoric 2
- 1.2. Asezare geografică 2
- 1.3. Căi de acces 3
- 1.4. Nivelul de dezvoltare economică 3
- 2. PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI 4
- 2.1. Potentialul turistic natural 4
- 2.2. Potentialul turistic antropic 5
- 2.3. Principalele trasee turistice din zonă 6
- 3. ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALE ŞI A OFERTEI DE
- SERVICII TURISTICE 7
- 3.1. Unităti de cazare 7
- 3.1.1. Număr de unităţi de cazare 7
- 3.1.2. Capacitatea şi activitatea de cazare turistică 13
- 3.1.3. Coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare 16
- 3.2. Unităti de alimentaţie publică 16
- 3.3. Instalaţii de agrement 17
- 3.4. Instalaţii de tratament 18
- 4. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE 19
- 4.1. Numărul de turişti cazaţi în unităţile de cazare turistică 19
- 4.2. Numărul de înnoptări din structurile de cazare turistică 23
- 4.3.Densitatea circulaţiei turistice 24
- 4.4. Durata medie a sejurului din judeţul Suceava 26
- 5. PROPUNERI DE VALORIFICARE 28
- BIBLIOGRAFIE 30
Extras din proiect
Cap. 1 LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA JUDEŢULUI
1.1. Scurt istoric
Judeţul Suceava a marcat istoria românilor cu momente memorabile, începând cu 1359, anul fondării primului stat centralizat, Moldova, în timpul domniei lui Bogdan I (1359-1365). Cei mai importanţi voievozi, alături de Bogdan I, au fost:Petru Muşat(1375-1391), Alexandru cel Bun(1400-1432) şi Ştefan cel Mare(1457-1504).
Odată cu domnia lui Petru Muşat, statul Moldova s-a consolidat, capitala a fost mutată la Suceava (1388), care a devenit cel mai important centru politic, cultural, economic şi militar al ţării.
Epoca de maximă înflorire avea să fie în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Sub domnia sa, Suceava devenise un adevărat centru de comandă şi coordonare a sistemului său de apărare. Cetatea Sucevei nu a fost niciodată cucerită prin forţa armelor.
Începând cu anul 1774, ca urmare a războiului ruso-turc, partea de nord a Moldovei a trecut sub dominaţie austro-ungară. Timp de un secol si jumătate, până în 1918, zona Sucevei a fost sub stăpânire habsburgică, primind numele de Bucovina (în germană, Buchenland, "ţara de fagi").
La 28 noiembrie 1918, Bucovina se uneşte cu România, făcând parte din România
Mare până in 1940, când în urma pactului Ribbentrop-Molotov, partea de Nord a Bucovinei a fost anexată de Uniunea Sovietică, iar în prezent face parte din Ucraina. Tratatele de pace postbelice nu au restaurat dreptul istoric al Bucovinei.
1.2. Asezare geografică
Judetul Suceava este situat în partea de nord-est a României si, ocupând 3,6% din teritoriul tării, este al doilea ca mărime din tară. Judetul se învecinează la nord cu Ucraina (frontieră de stat), la sud cu judetele Mures, Harghita, si Neamt, la vest cu judetele Maramures si Bistrita Năsăud, iar la est cu judetele Botosani si Iasi.
Judetul este organizat administrativ - teritorial în 5 municipii (Suceava-resedintă de judet, Fălticeni, Rădăuti, Câmpulung - Moldovenesc si Vatra Dornei), 11 orase (Gura Humorului, Siret, Solca, Brosteni, Cajvana,Dolhasca, Frasini, Liteni, Milisăuti, Salcea, si Vicovul de Sus) si 97 de comune cu 379 de sate.
1.3. Căi de acces
Căile de acces în judetul Suceava sunt variate:
- aeriene: Aeroportul International ”Ștefan cel Mare” situat la 14 km de orasul Suceava, cu posibilităti pentru traficul international si asigurare la cerere, a serviciilor de vamă - granită; Aeroportul Floreni situat la 10 km de orasul Vatra Dornei; 4 helioporturi în localitătile Putna, Voronet, Vatra Moldovitei si Sucevita.
- rutiere: Drumul european E 85 Bucuresti - Suceava – Cernăuti si drumul European E58 Halmeu – Suceava - Sculeni.
- feroviare: Magistrala Bucuresti – Suceava - Vicsani – Kiev - Varsovia - Moscova si calea ferata Cluj – Suceava – Iasi.
1.4. Nivelul de dezvoltare economică
Judeţul Suceava dispune de importante bogăţii ale solului şi subsolului, cum sunt: întinse suprafeţe de păduri, minereuri polimetalice, zăcăminte de mangan, sulfuri complexe, baritina, precum şi izvoare de ape minerale care au influenţat nemijlocit dezvoltarea economică a acestei zone.
Principalele ramuri industriale: industria alimentară, exploatarea şi prelucrarea
lemnului, industria celulozei şi hârtiei, industria construcţiilor de maşini, industria uşoară, industria extractivă şi prelucrătoare a minereurilor neferoase, industria chimică.
În judeţul Suceava, populaţia este predominant din mediul rural, oraşele mari concentrând numai 35% din totalul acesteia, aşadar principalele ramuri ale economiei exploatate sunt agricultura, piscicultura, silvicultura şi exploatările forestiere, turismul ocupând doar locul 4 în interesele populaţiei.
Cap. 2 PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI
2.1. Potenţialul turistic natural
2.1.1. Relief
În ansamblu, teritoriul judetului cuprinde două importante unităti de relief - regiunea muntoasă si regiunea de podis.
Regiunea muntoasă este alcătuită din masive, grupe de masive si complexe de culmi, separate între ele prin culoare adânci astfel: Masivele Suhard si Călimani; Muntii Pietrosu Bistritei, Grintiesu Brostenilor, Stânisoarei; Masivele Giumalău - Rarău; Obcinile Feredeului si Mestecănis. Între acestea, culoarul depresionar Dorna - Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Valorificarea Potentialului Turistic al Judetului Suceava.doc