Activitatea de marketing specifică SC Spicul SA

1.Introducere în activitatea de marketing

specifică unei societăţi comerciale

Firmele sunt tot mai mult obligate să-şi restructureze radical obiectivele şi strategiile de piaţă. De unde anterior ele operau în condiţiile unei concurenţe şi clientele stabile, cunoscute, în prezent firmele activează în condiţiile unui adevărat război, în care au loc schimbări rapide ale concurenţei, progrese tehnologice, apariţii de noi legi şi politici comerciale şi o scădere continuă a fidelităţii clientelei.

Trebuie avut în vedere faptul că, astăzi, cumpărătorii sunt puşi în faţa unei game uriaşe de produse de tot felul. Nu trebuie, de asemenea, uitat că ei au reacţii şi cerinţe diferite faţă de preţul unui produs sau de raportul produs/servicii oferite. Nu în ultimul rând, cerinţele lor în ceea ce priveşte calitatea sunt în continuă creştere. Având posibilităţi nelimitate de a alege, ei se vor orienta către acele oferte care corespund cel mai bine aşteptărilor şi nevoilor lor; decizia de a cumpăra se va baza pe capacitatea de percepţie a valorii.

Aşadar nu este de mirare că firmele cele mai prospere sunt cele care reuşesc să ofere clienţilor satisfacţia scontată, înţelegând marketingul nu ca pe o funcţie separată, ci ca pe o filosofie de însuşiri la nivelul întregii organizaţii.

2. Dimensiunea pietei produselor de panificatie

Cercetarea pietei ocupa loculul principal al demersului de marketing, surprinzind influentele unui sistem complex de factori, de mediu ambiant asupra acestui teren de confruntare a proceselor, intereselor sau sanselor oricarui agent economic.

Studierea pietei reprezinta receptarea semnalelor, extrem de variate, ca forma pe care piata le lanseaza sistematic. Semnalele lansate de piata nu sunt decit forme exterioare de manifestare a fenomenelor. Ele urmeaza fenomenelor, cu un anume decalaj de timp, de exemplu:

- urcarea preturilor pe o piata oarecare, scaderea stocurilor pot urma modificari nesincronizate ale cererii si ofertei;

- rupturii echilibrului dintre aceste piete;

- ascendenta cursei falimentului sau a miscarilor de capitaluri dintr-o anumita ramura a economiei, urmeaza un proces mai indelungat cuprinzând grupari anterioare exagerate de capital in ramura respectiva.

Datorită sistemului de organizare şi desfăşurare a activităţii de producţi, din ţara noastră, existent până în 1989, unităţile economice nu s-au preocupat de cercetarea pieţei. Prin tranziţia la economia de piaţă creşte însă interesul pentru cercetările de marketing în producerea şi livrarea produselor de panificaţie, fiecare firmă fiind vital interesată să cunoască modul cum piaţa îşi primeşte produsele, precum şi situaţia firmelor concurente.

Pentru un studiu complex şi competent al pieţii produselor de panificaţie, este necesar a se urmări evoluţiile înregistrate atât pe piaţa asigurării cu resurse materiale, cât şi pe cea a desfăşurării produselor.

În ceea ce priveşte piaţa asigurării cu resurse materiale (principalele resurse materiale pentru industria de panificaţie sunt grâul şi porumbul) este de menţionat că majoritatea societăţilor comerciale se aprovizionează cu cereale de la unităţile cu capital de stat (în special de la Romcereal). Pânpă în 1993 nu s-au înregistrat achiziţii de cereale direct de la producătorii agricoli particulari, iar cantităţile preluate direct în anul 1994, sunt foarte mici. Condiţiile de calitate cerute de prelucrarea materiei prime sunt standardizate, iar preţul este stabilit pe plan central.

Este necesară o schimbare a politicii de preţ pentru cerealele panificabile, stabilindu-se un preţ stimulativ care să acopere cheltuielile de producţie ale cerealelor şi care să-l determine pe producător (în special pe cel particular) să utilizeze soiuri performante, sămâţă selecţionată şi tehnologie modernă. Toate acestea vor avea un efect pozitiv asupra calităţii făinii şi, bineânţeles, asupra produselor de panificaţie.

Datorită specificului produselor de panificaţie, piaţa acestora este cu precădere locală, respectiv judeţeană; foarte puţine sortimente (biscuiţi, sticksuri, pufuleţi şi calciu griş) sunt destinate pieţii naţionale; aceasta cu atât mai mult cu cât cantităţile destinate pieţii naţionale sunt nesemnificative în raport cu producţia fizică totală (maxim 10%).

Produsele de panificaţie fiind produse şi livrate tot timpul anului, sezonalitatea vânzărilor este practic inexistentă, o oarecare variaţie în perioadele sărbătorilor legale şi religioase când cererea unor astfel de produse este mai mare, ceea ce face ca producătorii (ofertanţii) să intensifice activitatea de producţie şi de comercializare în aceste perioade.

În cadrul studierii ofertei de produse de panificaţie, un loc de seamă îl ocupă cercetarea dinamicii şi structurii ofertei, precum şi studierea nivelului calitativ al ofertei.

Investigaţia calităţii componentelor ofertei dispune de o suită de indicatori sintetici, din rândul cărora menţionăm: preţul mediu de vânzare al ofertei, clasa medie de calitate a ofertei, gradul mediu de utilizare a ofertei.

Un fenomen pozitiv, în ce priveşte îmbunătăţirea ofertei, îl constituie reţeaua proprie de magazine care, pentru a contribui la creşterea volumului ofertei (în comparaţie cu alte societăţi de profil), trebuie să fie amplasate în zonele centrale ale oraşelor şi să practice un comerţ igienic.

2.1. Previzionarea cererii şi a ofertei la principalele produse alimentare

ale S.C. Spicul S.A pe perioada 2006-2007

Nr.

crt. Specificare U/M ANUL

2003 2004 2005 2006 2007

0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

1. Populaţia municipiului Piteşti şi limitrofe Mii Loc. 320 321 322 323 324

2. Consumul mediu anual la:Kg/om/an

- făină (consum final) 6,12 5,84 6,10 6,15 6,15

- pâine 93,59 90,64 87,14 86 85

- cozonac 1,21 1,01 1 1,2 1,5

- blat tort 2,28 2,54 2,33 2,5 2,8

-foi plăcintă 2,28 1,05 1,11 1,5 2

3. Cererea potenţială tone 2003 2004 2005 2006 2007

- făină (consum final) 1958 1874 1964 1986 1993

- pâine 29948 29095 28060 27778 27540

- cozonac 387,2 324,2 322 387,6 486

- blat tort 730 815 741 807 907

- foi plăcintă 730 337 358 485 648

4. Oferta comercială tone 2003 2004 2005 2006 2007

- făină 20.000 3.000 24.000 25.000 26.000

- pâine 6.000 7.000 8.000 8.500 9.000

- cozonac 250 260 270 280 290

- blat de tort 415 480 490 500 520

- foi plăcintă 350 225 240 280 350

Conform datelor din tabelul de mai sus pentru perioada 2006-2007 nu se prevede o creştere a cererii la principalele produse din nomenclatorul societăţii (făina, pâinea) în ciuda unei prognozate creşteri a populaţiei datorită reducerii consumului specific al acestor produse de către populaţie.