Agricultură ecologică în Australia

Introducere

Agricultura este știința, arta sau practica care se ocupă cu procesul producerii de hrană vegetală și animală, fibre, respectiv diverse materiale utile prin cultivarea sistematică a anumitor plante și creșterea animalelor. Termenul de agricultură provine din cuvintele din latină agri desemnând câmp și cultura însemnând cultivare, în sensul de prelucrare mecanică și chimică a solului pentru a fi apt pentru cultivarea plantelor.

Agricultura, cultivarea pământului pentru a crește plante a constituit ramura principală de la începuturile civilizației. Ea asigură cea mai mare parte a alimentelor; materiale necesare pentru îmbrăcăminte și alte materii prime pentru industrii. În urmă cu 10-12 milioane de ani a avut loc o mare revoluție în dezvoltarea rasei umane. Aceasta a reprezentat-o descoperirea faptului că hrana se obține nu doar prin strângerea plantelor sălbatice și vânarea animalelor ci și prin cultivarea plantelor din semințe și prin creșterea în captivitate a anumitor animale.

La nivelul societatii umane, plantele reprezinta o importanta deosebita deoarece, prin intermediul agriculturii, ofera sursa de hrana si alte mijloace necesare traiului si posibilitatea crearii unui ambient favorabil, prin amenajarea de spatii verzi.

“Agricultura organică este un sistem de management de producere care promovează și ameliorează sănătatea agro-ecosistemului, biodiversitatea, ciclurile biologice și activitatea biologică a solurilor. Ea accentuează utilizarea mai aprofundată a practicilor de management față de investitiile extra-fermiere, luând în considerație că condițiile regionale necesită sisteme adoptate local. Pentru îndeplinirea oricarei funcții specifice ale sistemului se folosesc, unde este posibil, metode agronomice, biologice și mecanice, fără utilizarea materialelor sintetice”, conform definiției propuse de Codexul Comisiei Alimentare.

Importanta agriculturii ecologice in sectorul agricol creste intr-un numar insemnat de tari cu un nivel de dezvoltare diferit.

1. Date istorice ale agriculturii ecologice.

1.1. Agricultura ecologica la inceputuri

In epoca actuala, cunostintele despre procesele vitale din plante si mecanismele care le controleaza au evoluat enorm. Se contureaza tot mai mult impactul activitatii umane in producerea de hrana, in conformitate cu evolutia demografica si cerintele de hrana si alte produse agricole.

Preocupările privind riscurile chimizării în agricultură, atât în ceea ce priveşte sănătatea consumatorilor, cât şi în planul efectelor ecologice s-au manifestat începând cu anii ’50. Concomitent, pornesc cercetările pentru a se găsi variantele tehnologice care să diminueze acest impact negativ, rezultatele lor concretizându-se în sisteme agricole alternative cum sunt: agricultura ecologică (agricultura biologică, agricultura organică), agricultura durabilă, agricultura biodinamică, permacultura etc., care elimină sau diminuează substanţial consumul de îngrăşăminte chimice şi de pesticide.

Sfarsitul anilor ’60 si mai ales anii ’70 corespund cu aparitia constientizarii importantei protectiei mediului, la care agricultura ecologica putea da un raspuns adecvat. S-au creat noi asociatii regrupand producatori, consumatori, si alte persoane interesate de ecologie, de o viata legata de natura. Aceste organizatii si-au dezvoltat propriile caiete cu indatoriri, cu reguli de productie ce trebuie respectate.

Agricultura ecologica a inflorit cu adevarat in decursul anilor ’80 cand modelul nou de productie si interesul consumatorilor pentru aceste produse a continuat sa creasca, atat in majoritatea tarilor europene, cat si in alte tari, ca SUA, Canada, Australia si Japonia. In acelasi timp s-a produs si o constientizare a consumatorilor pentru o alimentatie mai sanatoasa, precum si responsabilitatea fata de mediul inconjurator ceea ce a contribuit in final la aparitia de ferme organice.

În decursul timpului numeroase persoane au contribuit şi influenţat dezvoltarea agriculturii ecologice prin munca lor practică şi prin numeroase studii.

Astfel, termenul de agricultură ecologică a fost utilizat pentru prima dată de Lord Northbourne. Termenul derivă din conceptul “ferma ca organism” fiind explicat în cartea sa “Priveşte spre pământ” (1940) unde descrie o abordare holistică şi ecologică a fermei. (http://en.wikipedia.org)